Unde ne îndreptăm cu plagiatul ăsta? O trecere în revistă a ceea ce pare să se întâmple când Ciucă e prins de ciucă

Conform DAR, ciúcă¹, ciuci, s.f. (reg.) 1. vârf (de munte), pisc, măgură. 2. măciulie. 3. moț de păr.

Reacțiile privind cazul de plagiat al lucrării de doctorat de către gen. (r.) Nicolae Ciucă, cel care ocupă acum scaunul de prim-ministru, suscită tot mai multe intervenții. Astfel, după ce Emilia Șercan a arătat că teza acestuia cuprinde cel puțin 42 de pagini plagiate din totalul de 138, a urmat reacția celui incriminat.

Într-o postare pe Facebook, Nicolae Ciucă afirmă că „Acuzațiile publice nu se pot susține științific în niciun fel, fapt ce poate fi dovedit și de raportul oricărei metodologii de depistare a similitudinii, corect și profesionist utilizată”. Mai mult, declară că a cerut Universității Naționale de Apărare „Carol I” să îi verifice lucrarea.

Cine ce judecă

Ceea ce și pare să se întâmple: într-un comunicat de presă, UNAp arată că „la nivelul instituției noastre au fost inițiate demersurile legale, prin intermediul Comisiei de etică universitară, de verificare a respectării standardelor de calitate și de etică universitară, cu privire la existența unor similitudini cu alte lucrări științifice, în cadrul tezei de doctorat cu titlul Dimensiunea angajării Armatei României în operațiuni întrunite multinaționale, susținută de autorul tezei în anul 2003”.

Dar problema este că această Comisie de etică poate emite doar un punct de vedere privind conținutul tezei. Ea nu are puterea decizională de a retrage titlul de doctor – pe care, de altfel, chiar UNAp l-a acordat. Or să-ți dai singur cu tesla în ochi e un lucru rar întâlnit.

Este însă interesant că generalul a cerut această verificare doar instituției care i-a acordat titlul de doctor, nu și Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU). Acesta este forul care are obligația să verifice suspiciunile de plagiat. Însă, conform legii, CNADTCU nu se poate autosesiza. „Conform regulamentului, noi nu ne putem autosesiza. Prin urmare, a apărut astăzi articolul, trebuie să așteptăm ca cineva să depună o sesizare, ceea ce bănuiesc că se va întâmpla. Dacă nu, noi nu putem face nimic legal”, a spus academicianul Marius Andruh, vicepreședinte CNADTCU.

Într-un comunicat de presă, Administrația Prezidențială comentează relativ laconic că „Președintele României consideră corectă și necesară decizia premierului Nicolae Ciucă de a solicita analizarea tezei sale de doctorat de către Comisia de Etică a UNAp, orice demers menit să clarifice suspiciunile formulate în spațiul public fiind binevenit. Până la o decizie finală a instituțiilor abilitate, Președintele Klaus Iohannis nu va mai face alte precizări pe acest subiect”.

Contextul în care vine acest comunicat este cel în care Klaus Iohannis a declarat în mai multe rânduri că „Dacă cineva a plagiat chiar și trei rânduri este obligat să se retragă din politică”, când era vorba despre plagiatul dovedit al doctoratului lui Victor Ponta.

Intervin politicienii

Cel din urmă, de fapt, a și sărit în susținerea lui Nicolae Ciucă, scriind pe Facebook: „Propun ca Dl Ciuca sa isi vada de problemele din energie, sanatate, educatie, finante samd – si sper sa aiba rezultate concrete si mai bune cat mai rapid, ca suntem cu «apa peste cap» . Pentru scandalul cu plagiatul imi dau eu demisia!” (în grafia sa).

Este evident o întâlnire de spirit, cele două situații fiind foarte similare. Chiar se observă același mecanism de apărare, bazat în mare măsură pe „regulile timpului”. De altfel, ambele susțineri au avut loc în același an.

Această poziție a determinat reacția lui Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, cel care a introdus o serie de reforme privind corectitudinea academică în România, care apoi au fost răsturnate de Victor Ponta în perioada în care a fost premier, până să fie silit să-și dea demisia. Astfel, Daniel Funeriu afirmă pe Twitter: „Lipit, ca musca de perete, cu «pliciul» plagiatului, Ponta se lipește de scandalul Ciucă, făcând pe ramolitul: Victoraș, instanța a decis că ești hoț intelectual (plagiator). Ciucă să fie verificat, în 10 zile, de, și doar de, CNATDCU. După verdict, ori, ori”.

Între timp, șeful pe linie de partid al generalului rezervist, Florin Cîțu, a avut o intervenție la B1 TV: „e datoria premierului Ciucă să explice ce se întâmplă” în legătură cu acuzațiile de plagiat în lucrarea de doctorat. „Trebuie clarificat foarte rapid ca să nu devină o vulnerabilitate” pentru PNL, a continuat Florin Cîțu. Pentru președintele liberalilor, plagiatul (încă neatestat oficial) al lui Ciucă reprezintă o gură de aer, scăzând puternic șansele de a fi îndepărtat pe termen scurt din fruntea partidului.

Fostul președinte al PNL Ludovic Orban a intervenit și el imediat: „Ciucă este premier pentru că așa a vrut Iohannis. Dacă în urma acuzației de plagiat Ciucă nu-și dă demisia de bună-voie, cel care trebuie să-i solicite demisia este chiar Iohannis. Asta cu atât mai mult cu cât Iohannis s-a arătat intransigent față de plagiat”.

Într-adevăr, este un moment foarte prost și pentru liberali, al căror bazin electoral se tot reduce în ultimele luni, și pentru Iohannis, care acum este prins între premierul pe care și l-a dorit și propriile declarații. Această poziție este cu atât mai puțin convenabilă cu cât proiectul de țară asumat de președinte este, am putea spune ironic de acum, „România educată”.

Pozițiile partidelor

Trebuie marcată și declarația primarului de Iași Mihai Chirica, care a declarat miercuri că investigația făcută de Emilia Șercan privind posibilul plagiat al lui Nicolae Ciucă este „o intervenție subversivă la securitatea statului român” (aici, la min. 39:45), practic echivalând jurnalismul cu terorismul și care probabil ar trebui preluată alături de altă declarație: „Sunt învățat să fiu pe prima linie. De la Revoluție încoace, am fost pe front. Încă nu s-a oprit”.

Din tabăra PSD vine o liniște de mormânt, cu excepția Gabrielei Firea, care a declarat la Antena3: „Eu mă bucur că mi-am înghețat doctoratul la ASE înainte de a intra în politică”, conform News.ro. În rest, social-democrații au toate motivele să tacă: deja dețin puterea în guvern, au o susținere electorală tot mai mare, în timp ce cea a liberalilor se erodează constant.

Pentru alegerile din 2024, lucrurile se așază frumos pentru Marcel Ciolacu și ai săi. Iar în eventualitatea unei demisii a premierului, imediat PSD imediat cu propunerea proprie, conform mecanismului rotativei stabilit în alianța PSD-PNL. Ar fi o nouă înfrângere foarte dură pentru liberali, care aproape că se vor vedea scoși de pe terenul de joc.

USR a fost partidul care a cerut insistent clarificarea situației, cât mai repede.

Cât despre AUR, nu se aude nimic în această direcție.

Miza doctoratului în unele cazuri nu este știința

Dar problemele sunt mult mai numeroase și nu țin numai de mediul politic.

Astfel, cum atrage atenția Pavel Lucescu, „Doctoratul înseamnă bani, mulți bani în plus de-a lungul întregii vieți pentru cel care-l deține. E o miză financiară în primul rând”.

Despre ce este vorba? Dacă deții titlul de doctor și ești angajat într-o postură în care acesta să fie considerat relevant, primești o indemnizație de doctorat. Dacă postul ocupat nu cere această diplomă sau nu este considerată relevantă, atunci nu primești indemnizația. Spre exemplu, degeaba ai un doctorat în istorie dacă lucrezi ca mecanic, nu îți va folosi la acest loc de muncă. Dar, evident, în cazul rezervistului Ciucă se aplică indemnizația. Iar cuantumul acesteia este, conform legii, de 50% din salariul minim brut.

Bani și iar bani, din bugetul public

Într-o analiză făcută de G4Media pe baza declarațiilor de avere depuse de Nicolae Ciucă din 2008 până astăzi (deși doctoratul a fost susținut în 2003, deci vorbim de un hiatus de 5 ani), între anii 2008 și 2016, pentru care există depuse declarații de avere, prim-ministrul a încasat un venit net în valoare de aproximativ 780.000 de lei, corespunzător unui brut de aproximativ 1.300.000 de lei. Din estimările făcute în această analiză, suma încasată între 2008 și 2016 poate fi cuprinsă 85.000 și 170.000 de lei. Bani scoși din bugetul public.

Între timp, televiziunile, care primesc sume importante de la partidele politice, au încercat să mușamalizeze subiectul. De altfel, tocmai acest scandal și aspectul financiar l-au făcut pe liderul PSD Marcel Ciolacu să interzică divulgarea acestor informații.

La televiziunile de știri au apărut informații timide despre scandalul din jurul tezei de doctorat a prim-ministrului, după cum arată această analiză. Doar TVR a publicat un material de 3 minute cu acuzații și toate reacțiile.

Când lucrurile se amestecă prea tare

O luare de poziție neașteptată a venit dintr-o zonă care nu trebuia să aibă legătură cu politicul: din partea Camerei de Comerț și Industrie a României. Instituția, din motive necunoscute, a ales să se ralieze public cu generalul Ciucă, ducând în ridicol un slogan care a apărut în urma tragicului atentat asupra redacției „Charlie Hebdo” din ianuarie 2015. „Je suis Ciucă” se numește textul postat pe site-ul CCIR, care conține afirmații precum „Știm și o spunem răspicat că românii s-au săturat de dezvăluiri și detractori” și se încheie cu un triumfalist „Camera de Comerț și Industrie a României merge înainte cu Nicolae Ciucă, primul-ministru (sic!) al Guvernului României !”.

Repercusiunile acestui scandal vor fi importante, arată Cristian Pantazi, care se întreabă „Cât mai rezistă premierul”. Pentru că nu va trece mult până când presa externă se va ocupa de acest subiect. Deja primele semne au apărut, EuroNews semnalând situația din România. Să nu uităm că așa au demisionat în Germania nu mai puțin de trei miniștri în ultimul deceniu. Și întrebarea este ce credibilitate va mai avea Nicolae Ciucă cu acest scandal în cârcă? Este o problemă care poate afecta serios imaginea României pe plan extern.

Dovezi peste dovezi

Emilia Șercan arată din nou, în clar, că teza de doctorat a generalului-premier-doctor este „un plagiat copy-paste extins”. „Eu am identificat 42 de pagini, însă nu am certitudinea că există și alte pagini plagiate. Pentru că nu am avut acces la toate sursele pe care eu le-am suspectat a fi fost plagiate”, a declarat ea pentru Europa FM.

Doctoratul mai are un avantaj: poate să îți deschidă uși noi, în ascensiunea profesională. Poziții noi, remunerate din ce în ce mai bine și acces la putere, acestea ar fi o parte a motivației unui doctorat. În plus, în România la foarte mulți oameni politici observăm și nevoia (imensă) de a se legitima social, de a se acoperi cu diplome – chiar cu cele cărora le lipsește acoperirea.

Bagatelizarea demersului științific

Este interesant de observat cum această dezînzestrare a doctoratului de valențele sale academice este primită fără nici o grimasă chiar de cei de la care Ciucă ar fi preluat fragmente in extenso, fără citare. Astfel, Teodor Frunzeti, care i-a fost șef generalului Ciucă atât la Statul Major al Forțelor Terestre, cât și în timpul operațiunilor din Irak și Afganistan și din cartea căruia premierul ar fi copiat 365 de rânduri, declară pentru Europa Liberă: „Eu cred că la data respectivă putea să fie și el mai atent. Dacă dădea un citat, OK, dar nu dădea citat pe trei pagini. Putea să citeze jumătate de pagină, restul putea să comenteze el, că era băiat deștept pe vremea aia, și presupun că e și acum”. Cât despre onoarea militară, invocată și de Ciucă în răspunsul dat publicității la dezvăluirile Emiliei Șercan, Frunzeti spune: „Eu zic să-și facă mea culpa. Dar ar trebui să nu i se accepte demisia, să-și vadă de treaba lui”.

Implicit se află în aceeași postură și conducătorul de doctorat al lui Nicolae Ciucă, care a permis ca cel din urmă să copieze zeci și zeci de rânduri dintr-un alt doctorat condus de el. Or aici nu ai cum afirma că nu recunoști, că nu știi, nici că nu mai ții minte. Ceea ce ne arată un sistem făcut pentru aceasta, ceea ce s-ar putea numi o fabrică de diplome. Totul, pentru a îți construi cu CV cât mai îmbelșugat și, după cum se vede, „cu de toate”.

Peștele de la cap pute

Însă lucrurile nu stau chiar așa. Nu pot fi aruncate delăsător într-un registru minor, așa cum și-ar dori cei de la putere de astăzi și mulți alții care speră să acceadă la ea. „Butaforia doctoratelor mai-marilor de ieri și de azi ne arată, de fapt, fața reală a României, o țară construită la vârf pe fals, pe aparență și pe hoție. Și dacă s-a împuțit atât de tare peștele de la cap, să nu ne mirăm că tot a hoit miroase oricât de mult ai merge mai jos de cap, spre întreg corpul social. E același lucru. La vârf se fură intelectual și se mimează doctorate, mai jos se umblă cu cioara vopsită sub toate formele posibile”, scrie George Onofrei.

Iar unele întrebări sunt foarte normale, cum ar fi, așa cum ridică Cristian Preda o serie de chestiuni, precum „În 2001 era în misiune în Bosnia și Herțegovina, iar în 2002-2003 a fost în Afganistan. Cum a lucrat în acei ani generalul Ciucă la o teză de doctorat, susținută în 2003? În ce biblioteci citea? Cu ce cercetători interacționa? La ce colocvii a mers? Cum discuta cu îndrumătorul său de doctorat?”.

Cât despre mai sus pomenitul răspuns al lui Nicolae Ciucă, vă invit să parcurgeți analiza și demontarea făcută de Mona Dîrțu, frază cu frază. Aici vedem cum pică falsele argumente ale premierului, unul câte unul, precum: „Afirmație: În calitatea de militar, indiferent de poziția pe care am fost încadrat, mi-am îndeplinit întotdeauna atribuțiile, respectând principiile, legile și regulamentele militare care guvernează activitatea Armatei Române.
Răspuns: Probabil. Articolul Emiliei Șercan nu se referă însă la activitatea de militar a lui Nicolae Ciucă, ci la cea academică”.

În fine, pentru a înțelege mai bine ce înseamnă însă un doctorat, că nu există doar două categorii, „plagiate” și „originale”, pentru a înțelege ce înseamnă și cercetarea, Dacian Dolean arată pe Edupedu că „Bagatelizarea științei este la ordinea zilei în România și acest fenomen are loc de fiecare dată când se folosesc cu mult prea multă ușurință termeni de «cercetător» sau «științific». Trăim cu impresia că cercetare științifică de bună calitate e ceva ce poți face așa, în timpul liber, când apuci”.

Acum, putem doar aștepta o sesizare către CNATDCU, instituția care este abilitată să analizeze și să mențină sau retragă, după caz, diploma de doctorat din portofoliul premierului Nicolae Ciucă.