Obiceiuri și tradiții de Înviere și de Paște în România

În România, gospodarii aleg să păstreze multe dintre obiceiurile de Paște, lăsate din străbuni. Printre tradițiile care au un loc special, aparte, în casele oamenilor, se numără vopsitul ouălelor, coacerea de cozonaci și pască, dar și datinile creștine.

În Lunea Patimilor, din Săptămâna Mare, este a doua denie și este dedicată vieții lui Iosif, vândut pe 30 de arginți. În Marțea Mare, potrivit tradiției, gospodinele fac treburi în casă și pe lângă gospodărie. Până miercuri se mai poate spăla, călca și se pot face treburi gospodărești. Joia Mare din Săptămâna Patimilor este ziua în care se pomenesc morții, iar femeile merg la biserică pentru a împărți bucate de post. În Joia mare, se face pasca, se face cozonac de Paște, dar este și ziua în care se vopsesc ouăle.

Tradiţia populară spune că ouăle vopsite în Joia Mare şi mâncate de Paşte apară de suferinţe şi necaz, iar coaja lor, îngropată în pământul păşunilor, apără vitele de deochi şi de năpastă. Vinerea Mare mai este numită și Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă. Este ziua în care, conform tradiției, Iisus a fost răstignit și a murit pe cruce.

Tradiţia mai spune spune că de Paște trebuie să îți înnoiești garderoba. Purtarea unor haine noi în duminica Învierii semnifică purificarea corpului şi a sufletului. În unele părţi din Transilvania, în ziua de Paşte, fetele se spală cu apă de la moară, de pe roata morii, să fie frumoase.