Care este povestea Mărțișorului? Tradiții și obiceiuri de 1 martie

Mărţişorul este dăruit mai întâi între oameni, apoi este oferit plantelor şi, prin extensie, întregului Univers. Astfel, prin răspândirea mărţişorului, omul doreşte să echilibreze principiile contrare şi complementare care îi guvernează Universul, precum viaţa-moartea, lumina-întunericul, vara-iarna, masculinul-femininul, semnificaţii cuprinse în albul şi roşul şnurului, potrivit enciclopedia-dacica.ro.

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor. Vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi la fel, bune de rod, potrivit cercetătorilor de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

Țările în care se oferă mărțișoare de 1 Martie

Mărțișorul este o tradiție populară străveche din regiunea Balcanilor. Pe lângă România, mărțișorul este foarte popular și în alte țări din regiune, precum Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Macedonia de Nord, Albania și Grecia.

În Bulgaria, mărțișorul este numit martenitsa și este făcut dintr-un fir roșu și alb. Martenitsa este purtat timp de o lună și apoi este legat de o ramură de copac pentru a aduce noroc și sănătate.

În Republica Moldova, mărțișorul este oferit ca un simbol al primăverii și al regenerării naturii. Mărțișoarele sunt făcute din diverse materiale și sunt oferite ca daruri pentru a transmite speranță și bucurie.