audio INTERVIU cu Galea Temneanu. Despre calitatea aerului din Iași, măsurile luate și datele înregistrate în 2021
Andrei Ivașc: Invitatul dimineții e directorul Agenției pentru Protecția Mediului, Galea Temneanu. Bună dimineața și un an nou fericit!
Galea Temneanu: Bună dimineața! La mulți dumneavoastră și ascultătorilor. Un an bun să avem, cu un mediu curat!
Andrei Ivașc: Știu că aveți în calculatoare o comoară. E vorba de datele brute despre poluarea aerului, ce arată ele? La nivelul municipiului, care ar fi punctele roșii, punctele verzi?
Galea Temneanu: Da, Agenția de Mediu monitorizează calitatea aerului la nivelul județului prin cele șase stații automate, dintre care trei sunt pe teritoriul municipiului Iași, cea din Podul de Piatră, stația de trafic, stația de fond urban de la Decebal-Cantemir și stația de fond industrial din Oancea, și trei dintre ele sunt în mediul rural, respectiv Tomești, Aroneanu și Bosia-Ungheni. Principalii indicatori pe care îi monitorizăm și care sunt relevanți pentru populație și mediu sunt dioxizii de sulf, de azot, ozonul, monoxidul de carbon, particulele în suspensie PM10 și PM2,5, câteva metale grele din aceste PM-uri și o fracție BTX în cazul stațiilor de trafic. Un raport complet privind calitatea aerului în 2021 urmează să fie elaborat de colegii mei până la jumătatea lunii martie, însă la acest moment putem desprinde câteva concluzii preliminare pe baza datelor brute menționate: la nivelul municipiului Iași, dar și la nivel de județ, în anul care tocmai a trecut avem depășiri față de limitele admise doar la indicatorul PM10, particule în suspensie raportate la valori limitate, și asta doar în două stații, acele puncte roșii de care spuneați dumneavoastră. Este vorba de stația de trafic din Podul de Piatră, care a înregistrat 42 de depășiri, și stația din mediul rural de la Bosia-Ungheni, cu 80 de depășiri, în condițiile în care limita admisă este de 35 de depășiri anuale pentru fiecare stație.
Andrei Ivașc: Deci aer curat.
Galea Temneanu: Aproape aer curat, dar media anuală la acest indicator, de 40 de micrograme pe metru cub de aer, cel puțin, din aceste prime estimări, nu este depășită în nici una din cele șase stații, iar pentru indicatorul PM10, pe care îl măsurăm doar în stația de fond urban Decebal-Cantemir, avem limită legală doar pentru medie anuală de 25 de micrograme pe metru cub și, din aceste estimări, limita nu este depășită. Lucrurile au o tendință de îmbunătățire la nivelul municipiului Iași, situația este comparabilă cu anul 2020, dar cu tendință clară de îmbunătățire față de 2018.
Andrei Ivașc: Cum așa? Cum vă explicați?
Galea Temneanu: S-a realizat o serie de măsuri cuprinse în planul integrat de calitate a aerului de municipalitate în anul 2018. Sigur, ele nu sunt finalizate în totalitate, dar tendința este una clară, de îmbunătățire. Vorbim aici de aspecte privind fie salubrizarea stradală, fie managementul traficului, spațiile verzi și o serie de alte moduri de producere a energiei electrice și termice, controlul în șantiere, sunt o parte din măsurile care au dus la aceste rezultate, însă trebuie să continue, pentru că cel puțin în stația Podul de Piatră, punctul este încă roșu.
Andrei Ivașc: Ce plan ar trebui elaborat?
Galea Temneanu: Este un plan elaborat din 2018 pentru PM10, pentru indicatorul PM10, însă, pentru că în anii anteriori am avut depășiri și la dioxid de azot, dar și la PM2,5 față de limitele admise, municipalitatea trebuie să elaboreze un plan integral de această dată pentru toți cei trei indicatori și trebuie să devină o prioritate pentru 2022. El este într-o variantă brută, trebuie refăcut și finalizat, cu avizarea sa și punerea în practică a măsurilor încât, pe termen scurt, să eliminăm aceste depășiri și calitate aerului să fie mai bună.
Andrei Ivașc:Ce măsuri ar trebui luate?
Galea Temneanu: Măsurile sunt și de ordin administrativ, și investițional, de informare-conștientizare. Am menționat o parte din ele: fluidizarea traficului, modernizarea transportului public și trecerea la unul complet electric dacă se poate, îmbunătățirea mobilității urbane, parcări suficiente, îmbunătățirea eficienței energetice la clădiri care ar duce la reducerea consumului de combusitbil și a emisiilor, modul de salubrizare.
Andrei Ivașc: Deșeurile sunt un subiect tot mai fierbinte. Cum stăm în municipiul Iași?
Galea Temneanu: Sunt aspecte care trebuie îmbunătățite, nu doar la nivelul municipiului, ci al județului și chiar național, unde nu stăm nici mai bine, nici mai rău ca alții, mai ales când vorbim despre deșeurile municipale, adică cele provenite în principal de la gospodării. În 2021 s-au adus câteva îmbunătățiri la nivelul județului și al municipiului, creându-se premisele unei mai bune rate de colectare și reciclare a acestor tipuri de deșeuri. Infrastructura pe care o avem poate nu e foarte eficientă, dar avem infrastructura de bază care ar putea duce la îmbunătățirea acestor aspecte: sisteme de colectare inclusiv în mediul urban, care mai trebuie extinse. Avem infrastructură de colectare selectivă și o mai bună sortare a deșeurilor prin stațiile de sortare de la Ruginoasa și de la Țuțora. Avem o stație de tratare mecano-biologică pusă în funcțiune în 2021, prin care deșeurile colectate în amestec sunt stabilizate și li se reduce volumul pentru a diminua cantitatea depozitată. Pentru 2020, pot să vă spun că cele două ținte principale, pregătirea pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor cu 50% din deșeurile municipale, nu a fost atinsă, suntem undeva la 10%, iar reducerea cu 60% a cantității depozitate nu a fost atinsă nici ea, depozităm practic 90% din ceea ce colectăm.
Andrei Ivașc: Deci și aici suntem ca în cazul aerului, care e aproape curat.
Galea Temneanu: Avem nevoie de colaborare între instituții, de o mai mare implicare a autorităților, a operatorilor și a populației, pentru că sunt măsuri care se adresează și administrațiilor, și populației. Ne dorim să transformăm acele puncte roșii de care aminteam anterior în puncte verzi, în primul rând pentru sănătatea noastră și apoi pentru a evita aceste penalități care ni se vor impune de Uniunea Europeană.