audio „Mama mea, fiind profesor, tot timpul tata îi spunea: Sunteți atât de mulți, dar nu știți să vă cereți drepturile!” (Prefectul județului Iași, Bogdan Cojocaru)

Nu s-a bătut niciodată în copilărie. Nu crede în bătălii în arena politică, ci doar în forța argumentelor. Nu ridică glasul și se enervează foarte greu. Bogdan Cojocaru este prefect al județului Iași. Proaspăt președinte al organizației județene PSD. A fost consilier județean, parlamentar, ministru al comunicațiilor. Este candidatul PSD la alegerile locale și luptă pentru fotoliul de președinte al Consiliului Județean Iași. Credincios unui singur partid, PSD.

Față în față cu Bogdan Cojocaru este liderul Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar. Laviniu Lăcustă. E drept ca soluțiile pentru problemele învățământului preuniversitar sunt deocamdată un secret bine păzit la nivelul PSD Iași. E drept că fotoliul din loja Opoziției e mai comod. Critici. Dar soluțiile? Se tem liderii locali social-democrați de furtul de idei?

Acest format este unul interactiv, pentru că dincolo de problemele municipiului Iași, eu am o vorbă – e ușor să scoți știri de pe trotuarul orașului Iași, dar avem o a doua Românie, cum a spus în urmă cu foarte mulți ani Adrian Năstase, a doua Românie este deseori ascunsă. Apare doar atunci în știrile de șoc și groază, ca să zic așa. Domnule Lăcustă, cât de important este învățământul din mediul rural și care sunt, să spunem, problemele pe care le aveți și care și-ar putea găsi rezolvare la președinția Consiliul Județean? E importantă o ușă deschisă pentru profesorii, învățătorii și personalul din mediul rural, din școli?

Laviniu Lăcustă: În opinia mea, învățământul preuniversitar din mediul rural a fost o zonă în ultimii ani, nu doar în ultimii ani, cred că nu greșesc dacă spun chiar ultimele două decenii, neglijată de către partidele care s-au succedat la conducerea atât a Consiliului Județean, dar nu doar Consiliului Județean, ci și a României. Pentru că, vedeți, jumătate din învățământul românesc din preuniversitar este în zona rurală. Dacă noi neglijăm această zonă, acest segment, evident că vom vorbi de consecințe grave pe viitor sau vorbim și în prezent. Lipsa acestei atenții din învățământul rural, în opinia mea, a generat un procent mare al abandonului școlar. Uitați, este una din problemele punctuale pe care aș putea-o aduce în discuție și în general o regăsim în special în zona învățământului rural. Acum, dacă o să mă întrebați de ce în acea zonă, evident că putem merge și la cauze.

Cauze sunt multiple și țin uneori de lipsa de dezvoltare a unor comunități, lipsa de dezvoltare economică a unor comunități, cu toate consecințele care decurg de aici. Și un al doilea aspect ține de acea plecare masivă a românilor în străinătate, care a generat atât un deficit de locuri de muncă în zona rurală, dar în primul rând au rămas foarte multe familii descoperite, au rămas copiii în țară, crescuți de bunici, uneori s-au crescut între ei și evident că toate aceste lucruri nu au făcut decât să agraveze problema învățământului rural.

Haideți să începem punctual. Infrastructura.

Laviniu Lăcustă: Da. Și aș mai identifica-o o cauză. Vedeți, această problemă a salarizării cadrelor didactice care a subzistat foarte mulți ani. Mă refer aici, în special la anii 1990. De ce nu cred, că nu aș greși dacă merg până în anul 2023, a generat o lipsă de atractivitate în special în învățământul rural, ceea ce a făcut ca foarte multe sau, mă rog, o bună parte din unități să avem pe anumite discipline profesori necalificați, ori, așa cum se știe, statul român ar trebui în mod normal să vină cu acea egalitate de șanse pe care o oferă atât copiilor din rural, cât și copiilor din urban. Sunt trei cauze mari pe care le-am identificat, în care cred că trebuie venit cu soluții structurale.

Domnule Bogdan Cojocaru, aș putea spune – statul sunteți dumneavoastră, dacă avem în vedere aspectul politic și faptul că PNL-PSD dorește să continue să guverneze România. Așadar, puterea e la dumneavoastră. Problemele sunt la domnul Lăcustă. Infrastructura. De fiecare dată, presa, înainte de 15 septembrie, începem să spunem despre școlile cu toalete în curte, școlile fără autorizații sanitare de funcționare. Este aceasta o problemă și cum vedeți rezolvarea?

Bogdan Cojocaru: Dacă e să ne aducem aminte sau în primul rând, aș vrea să spun că eu sunt reprezentantul reprezentantul PSD. La nivel local nu avem nicio alianță. Fiecare partid își calibrează activitățile în funcție de ceea ce își propune.

Totul se împarte la București. Un cuțit e la PNL. Unul la PSD.

Bogdan Cojocaru: Pentru europarlamentare da, pentru ceea ce înseamnă activitatea noastră, cred că putem să ne gestionăm foarte bine județul dacă și noi suntem în primul rând primiți la masa respectivă. Din nefericire, în ultimii 4 ani, cei care ne reprezintă și la primărie și la Consiliul Județean au fost ținuți la ușă din cauza problemelor cu care se confruntă din punct de vedere penal. Dar lăsăm aceste lucruri deoparte. Astăzi discutăm despre un subiect important și de fiecare dată când mergem la întâlniri, în cadru oficial sau neoficial, toată lumea începe orice discurs când e vorba de școală, spunând ceva de genul că așa cum arată școala astăzi, așa va arăta țara mâine. E un un citat celebru pe care toată lumea îl aduce în atenție ori de câte ori vorbim despre zona de educație.

În ceea ce privește modul în care fața satului românesc, pentru că vorbim de învățământul preuniversitar la nivelul mediului rural, fața satului românesc, din perspectiva mea, s-a schimbat odată cu anul 2014. Mă refer strict la infrastructură, moment în care au fost lansate două programe foarte importante, PNDL 1 și PNDL 2, programe concepute 100% de Partidul Social Democrat. Suntem în campania electorală, vorbim despre aceste lucruri, dar e important că fiecare dintre noi poate vedea acest lucru în teren. În teren sunt în momentul de față foarte multe lucrări finalizate deja, pentru că aceste două programe au fost închise în proporție de 99% cred că sunt la nivelul județului nostru doar câteva comune, câteva UAT-uri care n-au reușit să-și închidă documentația în sensul de a deconta toate cheltuielile. Asta înseamnă investiții în infrastructura școlară, pentru că, așa cum spunea și domnul Lăcustă, problemele sunt multiple.

Prima problemă e legată de infrastructură, în primul rând copiii și în al doilea rând, cadrele didactice și personalul auxiliar trebui să aibă condiții moderne, condiții europene unde să își desfășoare activitățile. Astăzi, dacă mergem la Dagâța sau dacă mergem în Sirețel, dau exemple mai îndepărtate de Iași, pentru că dacă mergem la Ciurea, la Ciurea vom vedea cu siguranță școli modernizate cu elemente care țin de noile tehnologii, digitalizare, tablă inteligentă, condiții europene pentru profesori, dar și pentru elevi, în așa fel încât părinții să aibă încredere că-și lasă copiii într-o instituție modernă și pregătită din toate punctele de vedere.

Una este să ai condiții precare acasă și să mai intri și într-o școală care arată precar. Alta este să intri într-o școală care e un mediu prietenos. Dincolo de toate astea, totul depinde de primari, de capacitatea lor de a accesa fonduri, de culoarea lor politică.

Există o diferență majoră între ceea ce înseamnă guvernare. Eu vorbesc și ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, și pe abordarea pe care am avut-o eu ca prefect, față de toți primarii din județul Iași. Nu există culoare politică. Fiecare dintre colegii noștri primari a găsit de fiecare dată ușa deschisă și dacă a fost nevoie, împreună am găsit soluții pentru problemele cu care s-au confruntat.

Continuați să fiți atât de optimist că culoare politică, totuși, există uneori la accesarea fondurilor.

Bogdan Cojocaru: Vă spun și când a existat, 2019-2020 și parțial 2021, guverne conduse de liberali. Domnul Orban, Domnul Cîțu, în județul Iași, în dreptul la orice rectificare bugetară, la orice alocare de la nivelul Guvernului, în dreptul comunelor, PSD scrie zero. Lucrul ăsta puteți să-l verificați. Timp de 2 ani jumătate, comunitățile conduse de primari PSD au fost efectiv pedepsite, să spun așa, pentru că au susținut un alt partid și nu cel pe care îl reprezentau la momentul respectiv. Mergem mai departe pentru că a adus în discuție domnul Lăcustă un element foarte important, și anume faptul că facem eforturi de la nivel guvernamental și putem da exemplu din acest punct de vedere, facem eforturi în așa fel încât abandonul școlar să dispară.

Aici ține foarte mult și de acea masă caldă, pentru că făcând interviuri cu directorii de școli care au accesat fonduri din PNRAS, dacă nu mă înșel, au spus că director cu zeci de ani vechime, au zis că domnule, un impact foarte mare. Copiii după școală vin, au o masă caldă, au un trening, au niște rechizite.

Bogdan Cojocaru: Dar să vorbim nu doar de masa caldă, pentru că asta se întâmplă acum. E vorba doar de un alt program, care din nefericire, cred că suntem printre singurele județe în care nu e implementat de 4 ani de zile de când liberalii conduc Consiliul Județean. Domnul Lăcustă poate să îmi dea peste mână că suntem împreună aici la această dezbatere și nu e doar un monolog. Dacă domnul Lăcustă poate să confirme acest lucru. Sunt 4 ani de zile în care efectiv, liberalii la nivelul județului Iași au bătut joc de acest program care așa bun, rău implementat, cum a fost el implementat, gândit tot dintr-o perioadă, 2004, dacă nu greșesc, tot de social-democrați. Exact acesta a fost obiectivul.

Astăzi, când vorbim noi în județul Iași, copiii nu primesc acest simplu pachețel pentru care unii din mediul rural, din nefericire, și asta e treaba noastră, ca oameni din administrație și politică, să rezolvăm situația economică. Din nefericire, sunt copii care vin și pentru acel lapte și corn. Nu mai vorbim în momentul de față, când de la nivel ministerial, de la nivel guvernamental s-a dat drumul la acest program prin inspectoratele școlare județene, inspectorate școlare județene care n-au făcut nimic altceva decât să împartă sau să aleagă acele școli în care se desfășoară acest program. Normal că ele sunt necesare, dar în 4 ani de zile, conducerea liberală a Consiliului județean de ce nu a avut capacitatea de a pune în aplicare un program existent, Laptele și cornul, așteptat și necesar pentru toți copiii.

În același timp, asta nu rezolvă o problemă de fond. Decontare navetei. Mulți dintre primari decontează destul de greu naveta și știm procesele intentate de USLIP. Mai sunt primari zgârciți la navetă?

Laviniu Lăcustă: Aș vrea să punctez câteva lucruri, dacă îmi permiteți, pentru că altfel le pierdem pe drum. În primul rând, problema abandonului școlar nu poate fi eradicată, pentru că avem țări avansate, deci tot ceea ce putem face noi să o aducem într-o medie europeană sau dacă am reușit sub medie europeană, ceea ce într-adevăr ar fi o performanță, pentru că există și alți factori care generează abandonul școlar și cu care nu ai cum să te lupți cu ei. De pildă, este evident cu o creștere a nivelului de trai și atunci probabil că unii dintre copii pot ajunge la concluzia că nu mai au nevoie de școală, pentru că ei pleacă în Germania, pleacă în Italia, Spania și câștigă undeva ușor niște bani. Bine, este și asta o teorie falsă, din punctul meu de vedere, dar pe care trebuie să o avem în vedere.

Al doilea aspect, într-adevăr foarte corectă observația, de 4 ani în județul Iași nu copiii nu mai primesc laptele și cornul. Și aici am o altă observație. Cred că și pe acest program ar trebui intervenit, pentru că vedeți, chiar când spui lapte și corn, trebuie să te gândești din punct de vedere al nutriției, dacă este sănătos acel corn, pentru că totuși la un copil să-i dai corn nu prea merge. Dacă aș avea așa o putere, aș face pași spre următorul nivel și când spun spre următorul nivel mă refer aici la următorul lucru. Într-adevăr, la nivelul unităților de învățământ constatăm o îmbunătățire, dar în ce sens o îmbunătățire. Am ajuns acolo unde era normal să fim de acum 20 sau 30 de ani, adică am început să avem și noi apă curentă în școli, am început să avem și noi apă caldă în școli, am început să avem și noi toalete în școli, dar asta ar fi trebuit să avem de acum 30 de ani.

Dacă vreți să discutăm la un pas ulterior, acest pas pe care eu îl văd ar fi acela de a gândi o infrastructură care să fie comparabilă cu acea țărilor din Occident, în sensul în care să avem niște microcantine în acele unități în care copiii să poată mânca civilizat o masă caldă, că de fapt aici trebuie să ajungem.

Să știți că cu puțin efort, cu niște investiții, dar nu cu ceea ce se oferă în acest moment, ar mai trebui plusat în bugetul Ministerului Educației, pentru că am auzit și acele teorii că degeaba dai șase procente la învățământ, că nu avem ce face cu banii. Fals. Ai ce face cu banii, evident, dacă știi să-i cheltui judicios pentru că dacă vom face ca acum 20 de ani, când s-au făcut acele toalete undeva aruncate în câmp și care costau miliarde de lei, da, nu avem acești bani sau terenuri de sport care aveau pantă.

Da, avem două comune, în special cu care ne-am mai lovit. Una ar fi Lungani, una ar fi Ungheni. Încercăm să le gestionăm pe ambele, în special la Ungheni. Acolo a fost o neînțelegere a legislației. Eu bănuiesc că acolo mai există și alte probleme pe care le cunosc, dar va trebui să avem o discuție și la fața locului cu domnul primar.

Eu aș vrea să vă dau un exemplu, ca să vedeți cât de simplu e totul. Centrul educațional de la Casa SHARE. În comuna Popricani sunt 85 de copii care, după școală, merg acolo, primesc o masă caldă și își fac lecțiile, nu-și fac numai lecțiile, ci se pregătesc pentru viitor. Am făcut două reportaje acolo, așteptându-mă să găsesc copii lipsiți de speranță, de viziune. Este uimitor patru sau cinci ore în alt mediu, ce impact are. În al doilea rând, copiii aceia i-au cerut lui Bogdan Tănase. Nu puneți și paturi? Copiii vor să se facă polițiști, medici, au note foarte bune. Asta arată cât de simplu este să salvezi viețile unor copii. Iar profesorii de la școala din Popricani, în fiecare săptămână, mai pun o bancă cu două locuri acolo. Chiar dacă efortul financiar pentru Bogdan Tănase este foarte greu.

Dar haideți să mergem la rădăcină. Părinții, mulți dintre ei nu consideră educația o prioritate pentru copiii lor, iar copiii lor nu văd dincolo de școala din sat, pentru că școlile de arte și meserii. E mai greu să găsești un instalator bun decât nu știu să fac un interviu cu un premier al României. Ce facem? Pierdem o inteligență socială, emoțională și importantă.

Laviniu Lăcustă: Dacă m-ați întrebat pe mine direct ce facem noi la nivelul organizații la USLIP, să știți că coordonăm un proiect internațional cu patru parteneri de mare anvergură. Un proiect cu fonduri europene de 400.000 euro, prin care încercăm să identificăm acele soluții pentru reducerea abandonului școlar. Este un proiect extrem de interesant, pe care l-am câștigat în urma unui concurs cu 50 de candidați pe un loc. Am fost singura entitate selectată și noi spunem că în acest moment suntem într-un stadiu destul de avansat al acestui proiect. Veți vedea și rezultatul în aproximativ un an. Asta este punctual ceea ce facem noi ca și organizație, pentru că eu cred că în momentul în care ești într-o școală, mai ales în zona liceelor profesionale, care sunt extrem de importante, trebuie să ai niște mijloace, niște instrumente prin care să poți să prognozezi un eventual abandon al școlii.

 

Ori acest lucru se va face pe baza unor instrumente pe care noi le punem la punct în acest moment în proiectul de care vă vă spuneam. Acum, pentru că ați dat exemplu cu Casa Share. Este foarte frumos. Din păcate, la nivelul macro este foarte puțin, pentru că ar mai trebui și alte entități și în primul rând, statul să aibă o strategie în așa fel încât toate aceste comunități să fie în atenția guvernului.

Domnule Cojocaru, așteptăm totul de la stat?

Bogdan Cojocaru: Învățământul, sănătatea, sunt domenii pe care statul trebuie să le gestioneze cu cap. Apropo și de alocările bugetare, pentru că și de la anul 2023 la anul 2024 a existat o creștere consistentă, de peste 60 de procente în ceea ce înseamnă sumele alocate. Am depășit în anul 2023, pentru că tot suntem aici împreună, am depășit un moment, spun eu important. Eu am mai spus lucrul acesta și la o altă întâlnire pe care am avut-o la nivelul Prefecturii cu reprezentanții USLIP și cu domnul Lăcustă și cu ceilalți din județ. Mama mea, fiind profesor, tot timpul tata îi spunea în felul următor – sunteți atât de mulți, dar nu știți să vă cereți drepturile. Se pare că în 2023, acești mulți profesori și oameni care lucrează în aparatul auxiliar al fiecărei școli au știut să-și ceară drepturile.

Dar nu a fost vorba doar despre salarii. Și am mai spus lucrul acesta. Nu a fost vorba doar despre salarii, ci a fost vorba și despre respectul pe care statul trebuie să-l acorde unui domeniu vital pentru tot ceea ce înseamnă parcursul nostru. Revin acum la întrebarea dumneavoastră. Știți că am mai fost și am mai discutat acum cred că apr aproximativ o lună am aveut acea întâlnire, de data aceasta pe zona universitară și mulțumesc domnilor rectori de la UTI și de la Universitatea pentru Științele Vieții din Iași pentru că au un proiect de peste 25 de milioane de euro pentru crearea unui nou campus pentru învățământ dual.

Ceea ce înseamnă că într-un sistem integrat, plecând de la nivel guvernamental, așa cum spunea și domnul Lăcustă, cu o strategie coerentă, în așa fel încât cei care la nivelul și eu am studiat o mică parte din timp în mediul rural, dar copiii de acolo, cei care își doresc să meargă pe zona liceelor teoretice pot merge fără niciun fel de problemă, pentru că poate au abilități în această zonă, dar sunt și foarte mulți copii care poate nu își doresc liceul teoretic și atunci trebuie recreată și regândită această structură pentru învățământul dual în așa fel încât să fie atractivă, pentru că în momentul de față eu eram student în 2002- 2006, student la informatică și aveam bineînțeles prieteni și la automatizări și calculatoare de la UTI. Noi la Cuza eram mai puțin căutați în momentul respectiv, în 2002-2006 mai puțin căutați decât cei din zona tehnică, din zona UTI, pentru că între timp s-au schimbat, ca să spun așa, percepțiile față de tot ceea ce înseamnă zona aceasta tehnică, din punct de vedere profesional și nevoia pieței s-a modificat.

Ne uitam cu invidie că cei din zona tehnică erau mult mai căutați în piață în momentul respectiv. Așa am ajuns în momentul de față. Să fie foarte căutați cei care ar trebui să rezolve probleme pe care noi poate nu le considerăm la fel de importante. Ne lovim de ele ocazional. Cum ați spus dumneavoastră, cei care lucrează un maistru bun, un lăcătuș bun, un bucătar bun. Exemplele pot continua.

Domnule Bogdan Cojocaru, domnule Lavinu Lăcustă, eu am o vorbă. Dacă toate fetele sunt bune, de unde ies nevestele rele? Adică bun, ne-ați vorbit despre cifre, despre planuri, sunteți un om citit, educat, nu sunteți conflictual. Oferiți și o speranță concretă, că altfel, dincolo de aceste cifre, oamenii nu văd decât niște o speranță către extremism.

Bogdan Cojocaru: Nu avem în momentul de față mai multe surse de finanțare și cred că dacă, așa cum s-a întâmplat cel puțin în ultimii 10 ani, am vorbit de 2014, momentul în care au plecat programe guvernamentale importante care au schimbat fața statului românesc și din perspectiva domeniului educației. Dar dacă așa cum s-a întâmplat și în ultimii ani, vorbesc de ultimii 2014 până acum, dacă toate aceste sume pe care le avem la dispoziție sunt folosite inteligent și sunt utilizate în acele zone în care chiar avem nevoie, de la an la an, progresele se vor vedea, așa cum se văd în momentul de față în infrastructura școlară. Sunt foarte puține unități de învățământ care mai au probleme. Toate aceste elemente, toate aceste sume, surse de finanțare, sunt folosite corespunzător și nu în interesul unuia sau altuia.

Dumneavoastră îmi spuneți sumele, e firesc, vreți să câștigați, dar eu pot să scot statisticile de la examenele de simulare de la capacitate de la BAC. Discrepanța dintre urban și rural se adâncește. Eu de fiecare dată mă întreb dacă mă nășteam într-o comună dintr-un sat, reușeam să-mi depășesc propria condiție fără ajutorul părinților? În sate în care avem doar economie de subzistență, în sate în care trec drumuri noi, toate lucrurile se schimbă. Nu putem face totul dintr-o dată. Dar, domnule Lăcustă, trei întrebări pentru domnul Bogdan Cojocaru?

Laviniu Lăcustă: Prima, pe care, mă rog, aș adresa-o doar domnului Bogdan Cojocaru. Este poate puțin mai lungă. Cum este posibil ca în anul 2024, în județul Iași să nu avem nicio lucrare pe zona de infrastructură mare? Mă refer la autostradă. Asta ar fi prima, dar dacă vreți, o pot dezvolta, pentru că de această infrastructură mare și nu mă refer aici strict, autostrada este principala noastră grijă, afectează într-o mare măsură și mediu educațional. Pentru că să știți, puteți ușor observa cum arată Iașul în zilele de lucru și cum ar putea fi dacă această infrastructură ar fi prezentă. Deja vorbim de prea mulți ani în care tot am așteptat și vedeți că praful se adună, poluarea se adună, asta ar fi prima întrebare.

Bogdan Cojocaru: Avem, dacă ne raportăm strict la infrastructură, sunt cele două mari proiecte, A7 și A8. Pe cei aproximativ 30km care se vor construi de pe A7, în zona municipiului Pașcani se lucrează. A7 va fi gata până în 2026. Știu că toată lumea, și eu, ca cetățean al județului Iași, facem toate demersurile, chiar și ieri au fost făcuți noi pași pentru ca A8 să devină realitate. Tot ce ține de capete, podul de la Ungheni, tronsonul montan, dacă ați urmărit, ieri, chiar ieri s-a întâmplat lucrul acesta. Au fost deja scoase în licitație tronsoane din cele șase de pe zona montană, se fac etapizat.

Bani sunt, din fericire pentru noi, în afară de PNRR pe care deja îi folosim pentru A7, capete de pe A8 și reușim în momentul de față, pentru că aici e toată competiția, reușim datorită faptului că se scot acum pe loturi la licitații pe zona montană, parte din A8, se scot loturile acelea la licitație și folosim bani din programul operaționaal de transport. Suntem într-o competiție. Pentru Iași înseamnă Ungheni, Lețcani, Moțca, care se va intersecta cu A7.

Dar pentru noi ca municipiu cu 400.000 de locuitori m-ar interesa să știu și chiar mi-ar plăcea să știu că îmi dați un an în care vom putea circula pe autostradă de la Iași la Pașcani.

Bogdan Cojocaru: 2030 a fost tot timpul invocat, inclusiv la ministerul transportului.

Laviniu Lăcustă: Deci rămâne 2030, mă rog. În anul în 2014 era 2023.

Bogdan Cojocaru: Ca să lămurim. Avem nevoie cu toții de această investiție. În bugetul pentru anul 2024, pentru Moțca Lețcani, Ungheni sunt toate sumele prevăzute în așa fel încât dacă și sunt convins că prestatorul Consitrans se va ține de promisiune în sensul că va depune documentele, raportându-ne și la ultimii pași care s-au întâmplat în ultima perioadă, va depune toată documentația în așa fel încât să putem să parcurgem cu celeritate pașii ne necesari și să ajungem la proiectare și execuție. Și dacă toată lumea se ține de aceste promisiuni, în 2030, o investiție care va rezolva o problemă și pentru municipiul Iași. Mă refer la Șoseaua de Centură, și pentru Poduiloaie, și pentru toate celelalte localități de pe traseu.

Laviniu Lăcustă: Întrebarea numărul doi. Cum vedeți dumneavoastră ca perspectivă marile proiecte de această dată ale municipiului Iași? Cam care considerați că sunt obiectivele strategice ale ale municipiului în perioada următoare?

Bogdan Cojocaru: Mă raportez strict la ceea ce înseamnă dialogul pe care îl avem, nu doar acum, în pre-campanie, dar dialogul pe care l am l-am avut în ultimii cel puțin 5-6 ani cu cetățenii din municipiul Iași. Problema a rămas aceeași, și anume traficul, după care vine problema poluării. După care apar alte probleme care țin de faptul că Iașul arată foarte frumos în centru. Toată lumea apreciază acest lucru, inclusiv cei care ne vizitează.

Dacă e să mergem acum împreună în cartierul în care locuiește mama mea, adică în zona Zimbru-Dacia, o să vedeți că nu s-a schimbat absolut nimic în ultimii, să spunem, 6-7 ani, în afară de faptul că au fost puse niște borduri noi, care între timp s-au stricat, dar e aceeași atmosferă.

Laviniu Lăcustă: În Metalurgie, unde am copilărit eu, văd exact același beton pe care băteam mingea la 14 ani.

Bogdan Cojocaru: Iar în fața blocului unde am locuit și eu și acum locuiesc părinții, pentru a se putea percepe acea taxă de parcare, doar s-a scos bidineaua, s-a dat cu var și s-au închiriat acele spații neasfaltate de foarte mult timp. Nu s-a întâmplat nimic în ultimii 4 ani de zile pe tot ceea ce înseamnă șosea de centură, în afară de faptul că au pierdut cei de la Consiliul Județean Iași 3 ani ca să înființeze o asociație.

Laviniu Lăcustă: Întrebarea numărul trei, pentru că eu sunt ca la școală. Știți, aici e defect profesional, dar ca să citez un profesor foarte bun pe care l-am avut, aș vrea răspunsuri concrete. Care sunt principalele obiective strategice de infrastructură ale Iașului în viitorul mediu?

Bogdan Cojocaru: Acum 4 ani de zile, cei care ne conduc din partea echipei liberale, au promis inclusiv în zona Bahlui-Cicoarei, zona mult știută și abandonată, au promis încă trei poduri au promis. Unul s-a construit, două sunt în așteptare. S-a discutat tot acum 4 ani de zile, chiar astăzi dimineață mi-a adus aminte facebook-ul, mi-a apărut o imagine cum în campanie de atunci eram cu mască, erau alte vremuri, dar masca n-a căzut. Masca a rămas aceea de oameni care nu au făcut absolut nimic pentru noi, în sensul că de la Uricani până în zona Dacia-Nicolina se construiește acea limbă de asfalt de câțiva kilometri, în așa fel încât să mai decongestionăm traficul. În ceea ce privește șoselele ocolitoare, nu s-a întâmplat nimic.

În ceea ce privește traficul din municipiu nu s-a întâmplat nimic, dar ca soluții sunt câteva elemente foarte simple și anume și vreau să aduc în atenția dumneavoastră un element important. Municipalitatea Iași a dat efectiv cu șutul unei sume consistente și mă refer aici la 93 de milioane de euro. Puteți căuta oriunde pe internet. Modernizare Pasarelă Bucium, proiect propus de echipa social-democrată, finanțare identificată de către cei care lucrează în zona executivă din Primărie. 93 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii rutiere într-o zonă aglomerată Bucium. 93 de milioane de euro, în așa fel încât veneai din zona Podu Roș, Primăverii, veneai din această zonă, veneai pe pasarelă, erau foarte multe căi de eliberare a pasarelei, cu prelungire a pasarelei până în zona OMV-ului și apoi să coboare către cartiere. 93 de milioane de euro pierduți.

Vă întreb eu. Știți de ce au fost pierdute aceste sume? Aceste sume au fost pierdute pentru că municipalitatea, întâmplător sau nu, a dat o nouă autorizare de construire a unui nou cartier în zona respectivă. Municipalitatea avea o singură obligație în cadrul acelui proiect. Toate sumele erau asigurate. Singurul lucru pe care trebuia să-l facă municipalitatea e să mute utilitățile. Ghici de ce. S-au mai construit niște blocuri în proximitate.

Laviniu Lăcustă: Strategia pentru transportul regional pentru că avem profesori navetiști și aș fi vrut să văd dacă există. Care ar fi strategia pe județ?

Bogdan Cojocaru: În momentul de față folosesc și eu. Eu în stau în Miroslava și folosim autobuzul, că ieșim cu copiii la plimbare, dar în afară de faptul că sunt tarife care pot fi discutabile și aici poate sunt uneori mult prea mari pentru ceea ce ar însemna o astfel de companie. Aici e nevoie de o investiție consistentă în tot ceea ce înseamnă activitate acestei companii, care dumneavoastră cu siguranță știți de la nivelul Consiliului Local, eu am aflat acest lucru de la colegii noștri, aproape falimentară activitatea.

Adică noi susținem în momentul de față o companie care nu știu exact ce se întâmplă acolo, dar din datele pe care le avem de la nivelul Consiliului Local, activitatea e aproape de faliment, ceea ce mi se pare absolut inadmisibil. Ok, înțelegem faptul că sunt cheltuieli foarte mari. Se dorește din când în când să se schimbe parcul auto, dar aici și la nivel județean știți foarte bine că a fost atacat acel plan de transport. În afară de ceea ce înseamnă zona metropolitană, unde sunt lucruri care pot fi reglate și intervenția companiei municipalității pe aceste zone care deservește compania, care deservește un număr consistent de localități.

Ca președinte de Consiliul județean, în ipoteza în care câștigați alegerile, va trebui să gestionați această problemă și aveți odată compania de transport, mai aveți și acele trasee și companii care contestă traseele și contribuția primăriilor, de la faptul că practic, locurile de așteptare a autobuzelor lipsesc, fie în fața primăriei, fie sub o chestie de tablă veche, antică și de demult, contează și cum aștepți autobuzul, orarul și prețul deoparte.

Orarul și prețul, care sunt elemente importante, trăim în era digitalizării și se pot rezolva aceste lucruri și mă refer la achiziționare, lucruri parțial rezolvate. Dar vorbim aici despre faptul că acest plan de transport la nivel metropolitan și la nivel județean a fost contestat. La nivelul Prefecturii am făcut de foarte multe ori astfel de discuții în așa fel încât să putem să-i ajutăm, repet, pe acești băieți, după care, începând cu 9 iunie, noi trebuie să facem foarte multă curățenie pentru că lasă în urmă niște probleme cu care se confruntă acest județ.

Din fericire pentru noi avem și soluții pe care le-am prezentat deja, în așa fel încât avertismentele pe care le-am transmis de la nivel instituțional de data aceasta, pentru că am avut dialog cu dumnealor și le-am spus. Au fost contestații făcute de către transportatori la nivelul Prefecturii, am adus acele documente propuse instituțional, repet ca petiții de către cei care fac transport în județul nostru. Am luat acele petiții și le-am discutat cu cei care se ocupă de acest element. Nimic din ceea ce spuneau prestatorii de servicii nu era în regulă și au găsit tot pe stilul lor liberal, au venit cu o soluție în sensul de a prelungi niște licențe, dar au făcut în stilul lor șmecheresc, în sensul că au dat vina pe altcineva.

Iar în momentul de față, așa cum ați spus și dumneavoastră, sunt inclusiv, vă dau un exemplu, sunt primării care au dat în judecată Consiliul Județean din cauza acelui plan care nu e făcut cum trebuie. Sunt primării care au și câștigat aceste procese pentru că a fost făcut exact pe dos. Domnule Laviniu Lăcustă, președinte al Filialei Iași Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar Iași, vă mulțumim. Domnule Bogdan Cojocaru, Președinte PSD Iași, candidat la fotoliul de președinte al Consiliului Județean Iași, foarte mulți președinți în emisiunea de astăzi. Problemele sunt multe. Soluțiile uneori sunt ca pasărea măiastră. Vorbește toată lumea despre ele, dar nimeni nu le vede.