audio „Nu poți să pui lacătul pe un oraș și trebuie să ții cont de o componentă socială prioritară!” Interviu cu Bogdan Balanișcu, candidat PSD Iași la funcția de primar al municipiului Iași

Subliniază că pleacă în cursa pentru primăria Iași din poziția secundă în preferințele electoratului. Recunoaște simplu că listele comune PSD-PNL la alegerile europarlamentare au iritat o parte a electoratului captiv al PSD Iași. Povestește că unii alegători i-au spus „Domnule, până acum eu am votat Partidul Social Democrat, acuma v-ați aliat cu PNL-ul și dvs. veniți să cereți să votăm din nou. Eu nu vreau să votez PNL-ul, vreau să votez Partidul Social Democrat”. Ce le-a răspuns? „Noi ca cetățeni, care vrem la aceste alegeri să susținem Partidul Social Democrat, o vom face și vom merge pe această linie”, a povestit Bogdan Balanișcu. Un fel de crede și nu cerceta. Sau ascultă și nu întreba.

E reticent în a aborda temele mai sensibile pentru anumite comunități și care ar irita conducerea partidului sau electoratul tradițional. Întrebat care e poziția lui ca și candidat la fotoliul de primar față de comunitatea LGBTQ, Bogdan Balanișcu evită un răspuns direct: „Eu cred că ceea ce înseamnă acest subiect, nu suntem în momentul potrivit în societate să abordăm acest subiect. Eu cred că este nevoie să treacă un număr de ani până când vom putea să discutăm în societate despre acest subiect……Și nu e treaba mea să comentez despre acest lucru.”

Absolvent al Universităţii Tehnice „Gh. Asachi”, Facultatea de Electronică şi Tehnologia Informaţiei. Bogdan Balanişcu a intrat în politică în calitate de membru al TSD Iaşi, ulterior el devenind preşedinte al TSD Municipiul Iaşi, vicepreşedinte TSD Judeţul Iaşi, vicepreşedinte TSD Naţional, vicepreşedinte PSD Municipiul Iaşi, consilier local Municipiul Iaşi (2010-2012, 2020-2021), consilier a doi miniştri şi pentru un preşedinte de agenţie.Este președinte al Organizației Municipale PSD, secretar de stat la Mediu și, oficial, candidatul filialei Iași a Partidului Social Democrat la funcția de primar. Bogdan Balanișcu. Este divorțat și are o fetiță de opt ani. În ultima declarație de avere apare ca membru în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale de Căi Ferate. Potrivit declarației de avere publicate pe pagina Ministerului Mediului are doua terenuri cumpărate în Lunca Cetățuii, o casă. A contractat un credit de 95.000 de euro scadent în 2038. Are statutul de asociat în trei societati comerciale.

Radio HIT continuă seria interviurilor prin care vă aducem în față candidații la alegerile locale și opinia și expertiza lor pe principalele probleme si provocari venite din partea ieșenilor.

Îmi amintesc că v-am cunoscut atunci când coordonați campania electorală a actualului primar Mihai Chirica. Primul mandat câștigat din partea PSD. Ce știe Bogdan Balanișcu și nu știe Mihai Chirica?

Că PSD Iași este dezamăgit de Mihai Chirica, că PSD Iași a avut încredere în Mihai Chirica și l-a susținut din toate punctele de vedere, inclusiv eu din acea postură de director de campanie, fiind membru de partid de mulți ani de zile, de mai mulți ani de zile decât a fost domnia sa și că ne-a dezamăgit. Pentru mine, lucrurile au fost foarte simple, să zicem așa. În câteva luni de zile mi-am dat seama că, dincolo de imaginea frumoasă prezentată zi de zi și în spațiul public, este un om care nu are substanță, un om care nu reușește să închidă proiecte sau promisiuni pe care le face față de face față de ceilalți.

Ce are Mihai Chirica și nu are Bogdan Balanișcu?

Cred că o prezență scenică mult mai bună decât o am o am eu și am spus tot timpul ce este al domniei sale este al domniei sale. Dar această prezență scenică nu este suficientă ca să poți să administrez un oraș. Iar orașul Iași și ieșenii n-au nevoie doar de un actor care să zâmbească frumos și să fie prezent la toate evenimentele posibile și imposibile din oraș, ci are nevoie de un administrator. Cred că de asta are nevoie orașul Iași și asta am eu și nu are Mihai Chirica.

Dacă privim spectrul candidaților la fotoliul de primar la alegerile care bat la ușă, 9 iunie, odată cu europarlamentarele, îl vedem pe dl. Tudor Ciuhodaru plecat din PSD acum la AUR, îl vedem pe Marius Bodea plecat din PNL, acum la USR, pe Alianța Dreapta Unită. O vedem pe Cosette Chichirău, nu știm exact dacă e partidul Eco sau Curaj. Sigur e plecată din USR. La SOS încă nu știm dacă este sau nu dna. Diana Șoșoacă, dvs. de la PSD. Din ce poziție plecați în această cursă? De pe ce loc?

Păi cred că întâi o să fac referire la ceea ce ați spus dvs. imaginea de ansamblu, ce vedem în zona de candidați pentru Primăria Municipiului Iași. Vedem foarte mulți turiști politici care au schimbat partide, care s-au dus acolo unde au văzut oportunități sau care efectiv și-au urmărit doar o linie pe ceea ce înseamnă dorința de a accede către o către funcție politică. Din punctul acesta de vedere, eu sunt un om de stânga și am fost de când am intrat în zona politică un om de stânga și am rămas consecvent, indiferent, ca să spun așa, metaforic, că a fost afară soare sau a fost grindină. Eu cred că lucrurile trebuie schimbate din interior și cred că în politică trebuie să fii consecvent, trebuie să fie asumat și trebuie să fii transparent. Iar ca să răspund în mod direct la întrebare, pornesc de pe locul doi. Cel puțin asta arată mai multe rânduri de sondaje făcute și de noi, dar și de alte partide politice, la o diferență de actualul primar în funcție din partea PNL-ului, Mihai Chirica, o diferență pe care am încredere că putem să o recuperăm în perioada următoare și putem într-adevăr să facem o schimbare în Iași, în sensul de a debloca practic, orașul nostru din perspectiva proiectelor și a satisfacerii nevoilor pe care fiecare ieșean le are.

Dacă e să privim orașul Iași ca un business, iar primarul ca având rolul de antreprenor, de manager, cam care ar fi creanțele în acest moment?

Îmi place abordarea pe care ați pus-o și cred că în primul rând trebuie să clarificăm foarte direct faptul că business ne referim în sensul constructiv și cred că întrebarea dvs. este în acest sens.

A administra un oraș este ca un business în care trebuie să ai grijă de la cele mai mici nevoi până la cele mai importante, fiind tot timpul pe plus, pentru că dacă mergi pe minus, plătesc generațiile viitoare.

O să fac o referire la ceea ce înseamnă trecutul meu profesional. Am lucrat peste 14 ani în consultanță de marketing și de management și am lucrat cu diferite companii private și la un moment dat aveam un client și automat, când lucrezi mult timp cu cineva, începi să te și împrietenești, să legi o relație personală. Și îmi povestea acel client, era proprietarul unui business cu o cifră de afaceri de aproape 20 de milioane de euro din zona noastră, a Moldovei, apropo, și îmi spunea uite cât sunt de bun eu ca manager și uite ce am reușit eu să fac din business-ul meu și i-am spus dacă tu crezi că ești un foarte bun manager, eu te provoc să mergi în administrație publică, pentru că diferența între mediu privat și administrație publică este majoră și o să fac aici la referire doar la trei chestiuni, cred că cele mai importante.

În primul rând, în administrație publică ai un alt cadru decât în partea privată. În mediul privat, în zona companiilor mari, în zona companiilor multinaționale și acolo ai proceduri și acolo ai birocrație și trebuie să faci această chestiune. Diferența este că dacă în mediul public i s-a stricat cuiva, să zicem, care lucrează pe partea de implementare de proiecte pentru comunitate, i s-a stricat calculatorul sau laptop-ul, ai nevoie de o perioadă destul de mare de timp ca să reușești să înlocuiești acel calculator. În mediu privat, dacă s-a stricat, ai sunat la furnizor, în aceeași zi, îți vine noul calculator, rezolvi problema și te duci mai departe și nu stai blocat. Și atunci, din punctul ăsta de vedere este una dintre diferențe, pentru că legislația și birocrația este mult mai stufoasă, pentru că lucrezi cu bani publici. Asta nu înseamnă că nu se găsesc soluții legale astfel încât să nu stai blocat după chestiuni de acest tip.

A doua componentă, diferența între partea privată și partea de administrație publică, și cred că este cea mai importantă, este că în administrație publică trebuie să te gândești în primul și în primul rând la oameni. Scopul tău ca manager, primar, oricum s-ar numi funcția respectivă de reprezentare și de implementare, să spunem, a unor chestiuni de politici locale sau politici naționale, este de a aduce și de a face bine oamenilor, de a crește nivelul lor de trai. Ori din această perspectivă, în mediul privat, scopul unei companii este să reușească să facă profit. Și atunci, dacă într-o firmă activezi într-o zonă de business, nu mai funcționează, s-a întâmplat ceva în piață, oricât de mult ți-ai dorit, dacă business-ul acela nu mai are cum să funcționeze, te duci la echipă, dai mâna cu ei, eventual te apuci de altceva cu o parte dintre ei și închizi business-ul respectiv. Ai pus lacătul pe uși, nu poți să pui lacătul pe un oraș, nu poți să pui lacătul pe o comunitate și ai o componentă socială, din punctul meu de vedere, prioritară, de care trebuie să ții cont.

Și chiar la un moment dat am avut o situație de acest tip când lucram în consultanță la o comunitate dintr-o zonă montană, unde discutam despre partea de strategii de dezvoltare și mă bucur că firma la care lucram e la momentul respectiv nu a reușit să intre în acel contract, pentru că sincer să fiu, pentru acea comunitate la acel moment de timp nu știu ce soluții aș fi putut să pun pe masă astfel încât comunitatea să se rezolve.

Iar a treia chestiune de care spuneam, apropo, diferența dintre zona privată și zona de administrație publică, în zona privată nu ai opoziție, în zona privată ai cel mult concurenți, adversari din această perspectivă, dar comportamentul este cu totul altul, iar în zona publică ai și o opoziție cu care tu trebuie să ai un dialog și cu care să reușești să depășești obiectivele politice sau orgoliile police sau jocul politic astfel încât să aduci proiecte în comunitate. Deci acestea ar fi principalele trei diferențe. Raportat la ceea ce îi lipsește, să zicem, Iașului, din punctul acesta de vedere, răspunsul meu este unul foarte simplu – Îi lipsește un lider cu capacități de manager.

Traficul va fi o temă de campanie. Vreau să spun că în momentul în care voi auzi un candidat care va spune că va reuși să rezolve 100% problema traficului, n-am să-l cred.

Nici eu. Problema traficului nu poți s-o rezolvi în proporție de 100%. Problema traficului o poți diminua pe o diferită scală, o poți diminua semnificativ. Și aici nu trebuie să inventăm apa caldă. Ne uităm și la modele de bună practică din alte comunități, și din țara noastră, și din spațiul european. Și sunt soluții.

Metrou nu putem avea. Mergem cu dronele? Transport suspendat? Este un trend într-un orășel din Germania, care încă funcționează. A fost o soluție la trafic.

Este un model de transport public adoptat în Japonia, adică practic un tren suspendat care nu încarcă traficul de la sol. Și poate fi una dintre soluțiile pentru Iași. Dacă e să ne uităm pe costuri pe această chestiune. Și este o temă pe care am analizat-o la un moment dat, este realizabilă în anumite zone din anumite puncte de vedere. Adică nu este o investiție care să spunem că este imposibilă de realizat pentru pentru Iași.

Știți cum spun britanicii. Suntem prea săraci pentru lucruri ieftine.

Așa este, dar soluția raportată la traficul din Iași nu se regăsește doar în această componentă de a aduce ceva inovativ în transportul public. Nu este suficient. Aici trebuie să ne uităm la un mix de soluții care pe de o parte, țin de ceea ce înseamnă componenta urbanistică, pe de altă parte, țin de ceea ce înseamnă componenta de transport public. Putem să discutăm despre oricare dintre ele doriți și mă bucur că am această oportunitate.

Avem mașini parcate pe dreapta și pe stânga astrăzilor, care practic îți ocupă o bandă. Avem un transport public impredictibil și deficitar, astfel încât nu poți spune ieșenilor lăsați-vă mașinile acasă și folosiți transportul public. Parcări. Primarul Municipiului Iași, Mihai Chirica, spunea că oamenii n-ar plăti pentru parcări. Așadar, o măsură pe termen scurt?

Păi, dacă spune această chestiune primarul Mihai Chirica, atunci de ce asfaltează spațiile verzi dintre blocuri pe repede înainte, le marchează cu o vopsea și le scoate ca parcări? E o contradicție aici pe care eu nu o înțeleg. Dacă e să ne referim la transportul public, o să pornim întâi de la câteva exemple. Municipiul Galați este un oraș care are cu vreo 150.000 de locuitori mai puțini decât are decât are Iașul. În acest moment are 110 mijloace de transport noi și verzi. Municipiul Iași are 36 și acum s-a mai semnat contractul pentru încă 20, în condițiile în care, repet, avem o populație cu 150.000 de locuitori mai mare. Această chestiune se întâmplă pentru că nu sunt proiecte, deși România astăzi trece prin cea mai bună perioadă ca oportunități de finanțare, suprapus peste ceea ce înseamnă perioada de programare financiară 2021-2027. Deci practic avem dublă linie de finanțare, dacă-mi este permisă exprimarea neacademică, pentru bani care să fie investiți în comunități, iar Iașul este codaș la proiecte.

Putem avea și 200 de mijloace de transport dacă n-are cine să le conducă și n-are cine să gestioneze modern compania de transport.

Este una dintre companiile care sunt pe pierdere și știm că la un moment dat PNL-istul Mihai Chirica a băgat firma în faliment. A închis-o și a deschis alta și avem acum CTP-ul. Probabil se va întâmpla același lucru dacă merge pe aceeași linie și cu actuala companie. Și o să vă dau un singur exemplu. În anul 2024, în stația de la Podul Sfântul Ioan din Metalurgie, să stai dimineața la ora 6:40 peste 40min în ploaie, să aștepți un mijloc de transport și am pus la un moment dat și un filmuleț pe rețelele de socializare cu o doamnă nevăzătoare care după 40min plus de așteptat prin ploaie, a reușit cu greu să se urce în tramvai. Știți că în acea stație, de exemplu, dacă vine un tramvai din cele vechi și din păcate sunt mult mai multe tramvai vechi decât noi, un pensionar, un senior de-al nostru, un bunic de-al nostru nu reușește să se urce în tramvai decât punând genunchiul pe prima treaptă și aburcându-se de mânerul de la tramvai, pentru că e distanța mare, pentru că n-au fost în stare să gândească măcar acest lucru.

Soluțiile dumneavoastră.

O să vă dau un singur exemplu, pentru că eu aș povesti mai multe. Discutăm de bulevardul Nicolina și chiar la un moment dat, cu invitați din Olanda, experți pe ceea ce înseamnă mobilitate urbană, am participat la un grup de lucru aici, în Iași, au participat și alți consilieri locali. Mare atenție din această perspectivă și una dintre soluțiile pe care le-am propus acelor experți, ca să vedem dacă e viabilă, ca analiză, este zona Nicolina. Pe zona Nicolina avem bulevardul principal și avem strada Tudor Neculai, cu străzi perpendiculare care leagă cele două cele două artere. Acolo, una dintre soluții este aceea de a gândi sensuri unice în opt, astfel încât să creăm un flux de trafic deschis, un flux de trafic care să nu blocheze mașinile.

Deci nici măcar nu discutăm de investiție majoră în pasarele, în pasaje sau în alte chestiuni, ci pur și simplu o chestiune de management dinamic al traficului. În egală măsură, sunt zonele fierbinți din orașul Iași. O să vă dau exemplu, apropo de soluție. Eram în Consiliul Local în 2021, înainte de a de a merge la minister pe această poziție și primarul Mihai Chirica a venit cu două studii de fezabilitate, unul pentru Capăt Agronomie, sensul giratoriu de acolo din Agronomie și unul pentru Anastasi Panu, în fața Palatului Culturii. Ambele studii de fezabilitate le-am demonstrat în comisie că sunt greșite, eronate și nu satisfac nevoii reale.

Cel de la Palat uitase să prevadă o stradă care la acel moment era doar în fază de proiect, adică strada care coboară spre Palas Campus și discutam de un pasaj subteran și o stradă care venea peste pasajul subteran în condițiile în care acolo se dorea o zonă pietonală, iar cel de la Agronomie, i-am explicat primarului Mihai Chirica în comisii și într-adevăr a retras de pe ordinea de zi acele SF-uri. Acum le-a scos din nou la licitație, deci după 3 ani de zile scoate din nou la licitație studiul de fezabilitate, bani cheltuiți aiurea atunci, timp mort, 3 ani de zile, ținute la sertar și acum a scos din nou la licitație. De asta nu avansează lucrurile, dar revin ca să dau exemplu de acolo.

Studiul de fezabilitate prezentat la acel moment pentru Rond Agronomie prevedea un pasaj subteran pe sub sensul geratoriu de la Agronomie prin fața Universității de Științe ale Vieții și căminele, să creeze o zonă pietonală acolo foarte ok ca și concept. În schimb avea o mică, mare, mare, mare problemă. Era un pasaj subteran cu o singură bandă de pe sens, care ar trebui să deservească traficul spre zona nouă din Copou. Și i-am explicat primarului la acel moment că acolo are deja autorizate 5.000 de unități locative. Media pe Iași este de 1,5 mașini pe apartament sau unitate locativă. Asta înseamnă 7.500 de mașini care dimineața, o bună parte dintre ele vor veni către oraș, iar după-amiaza se vor întoarce. Și am spus că nu va avea capacitate o singură bandă pe sens să preia acel trafic. Nu are nicio bandă pentru transport alternativ, adică pentru acei ieșeni care vor să folosească bicicletă, trotinetă, scuter sau orice altă formă de mobilitate urbană. Nu prevede prelungirea liniilor de tramvai, astfel încât să asigurăm transport public și spre acea zonă care se va dezvolta din ce în ce mai mult. Mi-a dat dreptate și a retras studiul de fezabilitate de pe ordinea de zi și mă bucur pentru că altfel ne-am fi trezit cu alte trăsnăi și cu investiții făcute aiurea. Deci sunt doar câteva dintre multele.

Faptul că a retras studiul de fezabilitate e o victorie pentru dvs, nu și o soluție pentru Iași.

Într-adevăr, nu este o soluție, este o economie pentru Iași. Asta am reușit să facem la acel moment și îmi pare rău că i-a trebuit 3 ani de zile ca să scoată din nou la licitație acel studiu. Și mai vine o întrebare – cine își asumă responsabilitatea pentru banii cheltuiți pe acele studii de fezabilitate și pentru faptul că de 3 ani de zile nu avem nicio nicio soluție prezentă pe această componentă. O să vă mai dau încă o cifră, care pe mine m-a îngrijorat foarte, foarte mult atunci când am auzit-o și am pus-o sub semnul întrebării. Știți că în Iași, un ieșean care conduce mașina stă pe an 6 zile din 365 la culoarea roșie a semaforului? 6 zile/an pierdem stând la culoarea roșie a semaforului.

Dar avem un sistem integrat de management al traficului.

Pe hârtie doar.

Bogdan Balanișcu e candidat al PSD Iași la fotoliul de primar. Bineînțeles că mai sunt multe teme, cele legate de numărul mare de blocuri care se construiesc, lipsa spațiilor verzi, cum arată centrul vechi al orașului, ce posibilități de entertainment sunt politicile pentru educație. Dar v-aș întreba acum, de unde a apărut Bogdan Balanișcu?

Nu. Sunt adoptat de orașul Iași. Este un oraș de care m-am îndrăgostit atunci când am venit la facultate în 2001 și am ales să rămân aici și să-mi construiesc și cariera profesională și partea personală în acest oraș care m-a adoptat și cred că cu atât mai mult am responsabilitatea de a contribui și eu la ceea ce înseamnă dezvoltarea orașului nostru.

Singur la părinți?

Da.

Ceea ce înseamnă că e de bine sau de rău?

Păi, depinde din ce perspectivă priviți lucrurile. E adevărat că tot timpul mi-am dorit o soră sau un frate și le-am spus părinților mei această chestiune. N-a fost să fie, dar am avut în jurul meu oameni pe care i-am considerat surori sau sau frați de-a lungul vieții mele.

Care este poziția dvs. față de familia tradițională, Comunitatea LGBTQ?

Eu cred că ceea ce înseamnă acest subiect, nu suntem în momentul potrivit în societate să abordăm acest subiect. Eu cred că este nevoie să treacă un număr de ani până când vom putea să discutăm în societate despre acest subiect. Eu, personal, sunt adeptul familiei tradiționale. Am un copil, mă bucur de el, am o fetiță de 8 ani și cred că aici sunt alegerile pe care fiecare și le ia în sinea lui, în intimitatea lui. Și nu e treaba mea să comentez despre acest lucru.

Cum credeți că va fi alegătorul pe 9 iunie, când va vedea liste comune la europarlamentare PSD-PNL și liste separate la alegerile locale? Cât de mult sau cât de puțin va fi debusolat? Că și în campanie o să zbârnâie cuțitele între PSD și PNL, nu mai vorbesc de AUR, SOS.

Spuneați la începutul acestei emisiuni că mă știți de prin 2016 și cred că un lucru pe care l-ați văzut la mine este acela că sunt direct și deschis. Sunt alegători care vor fi dezorientați de această chestiune și eu sunt tipul de om politic care iese pe stradă, stă de vorbă cu oamenii și de când a apărut acest subiect, da, am întâlnit și ieșeni care mi-au pus această întrebare. Am întâlnit susținători sau votanți ai Partidului Social Democrat, nu foarte mulți, dar sunt care au pus această întrebare. Domnule, până acum eu am votat Partidul Social Democrat, acuma v-ați aliat cu PNL-ul și dvs. veniți să cereți să votăm din nou. Eu nu vreau să votez PNL-ul, vreau să votez Partidul Social Democrat.

Răspunsul meu este unul foarte simplu și asta vom face, noi ca membri, noi ca susținători, noi ca cetățeni, care vrem la aceste alegeri să susținem Partidul Social Democrat, o vom face și vom merge pe această linie. Faptul că la nivel local și o spun clar și răspicat, am spus-o de multe ori, deși au fost aruncate din partea unor binevoitori, din punctul meu de vedere, din frică, tot felul de zvonuri, ba că ar exista alianță cu PNL-ul, ba că PSD Iași, organizația este vândută de către București PNL-ului, ba că sunt tot felul de dealuri.

Faptul că există liste separate arată că nu există nicio înțelegere.

Cu candidați separați și cred că ultimii 3 ani jumătate au demonstrat faptul că Mihai Chirica nu are nicio legătură cu Partidul Social Democrat, nu are legătură în general cu partidele politice, ci doar se folosește de ele.

Îmi asum fără nicio problemă și am și argumentele în spate. Eu cred că în acești 3 ani jumătate de mandat în Consiliu Local, cred că Partidul Social Democrat a demonstrat ieșenilor că este cu adevărat singurul partid de opoziție și singura alternativă pentru actuala conducerea locală.

Sunteți capabil să continuați proiecte importante pentru Iași începute de Mihai Chirica sau în stilul pe care îl știm de multe ori, aruncăm totul la coșul de gunoi și pornim de la capăt?

Spuneți-mi dvs. trei proiecte importante demarate de primarul Mihai Chirica.

Sala Polivalentă.

Unde este proiectul demarat? Faptul că există o machetă undeva pentru Sala Polivalentă, pentru stadion, pentru multe alte lucruri de care Iașul are nevoie, nu înseamnă că sunt. Iașul are nevoie de Sală Polivalentă. Iașul are nevoie de stadion. Iașul are nevoie de zone de agrement.

Iașul are nevoie de aceste zone de agrement, pentru că practic, ai doar Grădina Botanică sau Palasul.

Neamț și Botoșani au aqua parcuri. Iașul, care este de atâtea ori mai mare decât aceste două comunități, și eu vin din Botoșani, respect comunitatea respectivă, nu are așa ceva. Dâmbovița, Târgoviște a renovat stadionul și acum construiesc un alt stadion lângă oraș. Iașul nu are nimic făcut și nu are niciun proiect major demarat cu adevărat, mai mult decât o machetă și niște randări pe care Mihai Chirica le flutură, unele dintre ele de când era în PSD. Apropo de ce v-am spus de dezamăgire și că nu avem încredere și că sunt primul dezamăgit și am văzut ce înseamnă practic să-ți pui un costum frumos, elegant, peste un corp pe care n-ai făcut duș. Cam despre asta este vorba.

Așa sunt și cu proiectele noastre. Prezentăm imagini, dar în fapt, concret nu avem. Iar durerea mea, frustrarea mea față de ceea ce înseamnă nevoile ieșenilor este că pierdem această perioadă de timp când într-adevăr sunt fonduri nerambursabile la dispoziția comunităților. După 2026-2027 nu vom mai avea acești bani. Astăzi, comunitățile din țară investesc și dau exemple, inclusiv de la alte partide. Oradea și-a făcut pasaje subterane pentru trafic.

Dar, ce carte ar lua Bogdan Balanișcu pe Lună dacă ar trebui să plece să colonizeze Luna?

N-aș lua o singură carte. Aș lua mai multe și o carte. Îmi este foarte greu să iau o cartă. Chiar povesteam înainte de emisiune cu dvs. că acum un an și ceva în urmă am comandat un set de cărți. Cred că aș lua Dare to lead. Cred că e una dintre cărțile pe care pe care aș lua-o. Dacă mă forțați să dau o singură carte și repet, mi-aș lua mai degrabă tableta pe care am mai multe cărți și atunci eficientizez și spațiu și mă bucur de mai multă lectură.

Care e melodia sau formația care vă motivează, dacă aveți?

Sunt mai multe și depind de context și de moment. Ascult aproape din toate genurile de muzică și repet, țin foarte mult de momentul sau contextul în care sunt.

Ascultați manele?

Nu prea ascult manel. Nu sunt un ascultător din punctul acesta de vedere, respect, în schimb, fiecare stil de muzică și respect simpatizanții fiecărui stil de muzică, pentru că eu cred că aceste chestiuni sunt chestiuni personale, de preferințe, chestiuni subiective și cred că trebuie să fim toleranți.

Suntem toleranți. Dar când se lovesc manelele de zidurile școlilor și doar atât?

Depinde ce spun acele versuri, pentru că în egală măsură, deși ascult și hip-hop, de exemplu, depinde ce spun acele versuri. Și cred că în zona de manele este vorba despre aceeași chestiune. Care dintre melodii, care dintre versuri? Pentru că și în zona de hip-hop putem să discutăm același subiect, doar diferă din anumite puncte de vedere ritmul al al muzicii respective. Nu uitați că avem și trapul care produce valuri și emoții în rândul generațiilor tinere și foarte tinere. Dar știți care este ideea? Că apropo de Macarena, ultima melodie care a stârnit valuri de comentarii în spațiu.

Avem și o melodie cu Femeia în Parlament.

Pe aceea încă n-am apucat să o ascult, dar cu siguranță titlul mă va face să o ascult. Eu cred că fiecare generație are ritmul și propriile valori și propriul moment de rebeliune, pentru că și generația mea a avut, și generația dvs a avut, și generațiile dinaintea noastră au avut această chestiune. Nu cred că trebuie să ne panicăm foarte mult, dar ca părinți trebuie să fim atenți la această chestiune și să discutăm mult mai mult cu ai noștri copii.

Aici rămâne iarăși un subiect, consumul de droguri în rândul elevilor de liceu. Ce știe să gătească Bogdan Balanișcu?

În afară de cartofi prăjiți, nu sunt foarte multe tipuri. Omletă. Mă gândeam la omletă. Sunt câteva tipuri de mâncare pe care le gătesc. Nu gătesc foarte des, prefer să mă concentrez pe alte activități, dar îmi doresc ca la un moment dat, pe parcursul vieții, să ajung să pot să îmi pun, cum puneam în copilărie, alături de părinții mei, murăturile pentru iarnă, să pot să fac zacusca așa cum făceam în copilărie cu ai mei.

Dacă Bogdan Balanișcu de astăzi s-ar întâlni cu cel din 2016, când coordona campania lui Mihai Chirica, ce sfat i-ar da?

Să-și ia o vacanță.