Când erați mic, v-ați bătut vreodată?

Păi cu siguranță că toți copiii, când sunt mici, mai fac năzdrăvănii. Nu țin minte să fi avut astfel de conflicte cu copiii din generația mea, sau cei mai mici sau cei mai mari. Dar cu siguranță au fost diverse discuții contradictorii.

Deci discuții contradictorii, nu și dispute rezolvate cu pumnii?

Niciodată.

Atunci cum vă puteți bate în politică?

Din punctul meu de vedere, ca tânăr implicat de peste 21 de ani am învățat un lucru, politica se face în teren și pe argumente. Fiecare dintre noi are posibilitatea să demonstreze că poate face mai mult pentru comunitatea pe care o reprezintă, în diverse conjuncturi. Așa cum spuneați dvs., am fost și consilier județean, am fost și ministru al comunicațiilor, am fost și parlamentar. În momentul de față sunt prefect al județului Iași, reprezentant al Guvernului în teritoriu. De fiecare dată mi-am făcut datoria cu onestitate. Sunt un om integru. În urma celor peste 20 de ani de activitate în zona politică și administrativă, nu există suspiciuni în ceea ce mă privește că aș fi implicat sau nu, că sunt implicat, mai bine spus, în diverse scandaluri și alte probleme cu dosare penale.

Încerc să-mi fac treaba și cred eu că am reușit, alături de echipele pe care le-am coordonat, în diverse conjuncturi, cât mai bine pentru județul pe care îl reprezint.

Așadar, ați fost un copil cuminte, ceea ce înseamnă că în arena politică aduceți forța argumentelor. Mama, profesor de fizică și chimie, tatăl inginer agronom la Șipote. Ce vă amintiți din copilărie?

Sunt multe din perioada respectivă, pentru că am crescut acolo. Cînd ne-am mutat de la Șipote. Eram în clasa a 8-a deja. Sunt multe amintiri frumoase. Cea mai frumoasă parte e că clasele I-IV le-am făcut în școala de la Șipote, care astăzi este o școală modernă, a fost renovată în totalitate de către actualul primar, de către colegul nostru de acolo. Sunt multe amintiri frumoase. În primul rând legate de colegii pe care-i am implicați, acum o parte dintre ei în momentul de față în viața comunității, ca și consilieri locali. O parte din ei lucrează în administrație. Îmi aduc aminte de dna. învățătoare. Grădinița am făcut-o tot acolo și îmi aduc aminte și de doamana educatoare la grădiniță. Au fost multe, multe amintiri frumoase. Îmi plăcea să petrec foarte mult timp în mijlocul copiilor.

Ați mers cu tatăl inginer agronom pe câmp, vă lua cu el?

Da, astea sunt iarăși niște amintiri foarte plăcute. Mulți dintre apropiații noștri, mă refer la cei care sunt apropiați de familia noastră, nu s-au gândit niciodată că nu voi urma ori calea pe care a avut-o mama, mă refer ca profesor, sau nu voi urma calea tatălui meu de inginer în agricultură.

Ați ales informatica.

Am ales informatica, n-am făcut o alegere greșită. E un domeniu pe care îl prețuiesc la fel de mult. Dar plăcerea cea mai mare era ca în zilele călduroase de vară, când se recolta grâul, să îmi petrec foarte mult timp pe câmp și mai ales alături de cei care conduceau combinele, cei care recoltează. Chiar dacă era mult praf, chiar dacă era mult disconfort din anumite puncte de vedere. Am petrecut foarte mult timp alături de tatăl meu pe câmp.

Ce vă înfurie și ce faceți când vă înfuriați?

Da, sunt un om care, din fericire, spun eu, mă enervez foarte greu. Dar în momentul în care mă enervez, mă enervez pe anumite situații, mă enervez că nu funcționează lucrurile cum ar trebui, dar în momentul în care ajung în acel punct îmi dau seama că ar trebui să mă reașez la masă cu cei cu care suntem în momentul respectiv, în funcție de problema pe care o abordăm și să analizez din nou toate argumentele pe care le aduce fiecare dintre cei prezenți la discuția respectivă. Pentru că iarăși, e o chestiune la care țin eu ca om, în primul rând, nu ca prefect sau ca președinte al organizației sau ca om implicat în diverse activități…. nu țin neapărat ca de fiecare dată să am eu dreptate. Pentru că ar fi o prostie din partea mea să consider că adevărul îl deține unul dintre noi sau, în speță, în cazul de față, eu.

De aceea, în momentul în care îmi dau seama că argumentele pe care le aduce fiecare dintre persoanele prezente la discuția respectivă, la dezbaterea respectivă, s-ar putea să fie necesar să le reevaluăm. Și atunci de aici probabil vine și această atitudine a mea, că mă enervez greu sau aproape deloc.

Ce credeți că preferă ieșenii românii atunci când votează? O persoană calmă, un politician calm, echilibrat, care vine cu argumente sau un one man show ? Ce place alegătorului?

Asta nu știu, trebuie să ne spună ei, dar așa sunt eu construit, un om, probabil și prin profilul pe care l-am urmat. Am studiat la Liceul Mihai Eminescu, profil de matematică-fizică, am stat la internat, am stat la cămin o bună parte din acești ani, până ce s-au mutat și părinții în Iași. Am absolvit Facultatea de Informatică. Deci e un un profil în zona mult mai tehnică, e o zonă mult mai tehnică. Așa sunt în momentul de față. Consider că și cu bun simț și cu implicare, cu onestitate se poate face politică și demonstrăm lucrul acesta în fiecare zi, pentru că dacă astăzi suntem aici în fruntea unei organizații, zic eu, cea mai mare organizație politică din județ, nu mi-am încălcat niciodată aceste principii, mi-am respectat de fiecare dată colegii și consider că prin dialog și repet încă o dată, prin bun simț, a dus inclusiv în zona politică, chiar dacă mulți dintre cei care sunt astăzi implicați în această activitate nu respectă anumite principii și, așa cum spuneați dvs. consideră că dacă țipă mai tare au și dreptate.

Nu e un principiu pe care eu să-l îmbrățișez. Prefer dialogul. Prefer să aduc lângă mine cei mai buni oameni. Acest lucru l-am făcut și în momentul de față ca președinte al Organizației Județene PSD Iași. Am adus lângă mine primari, oameni care sunt la al treilea, al patrulea poate al cincilea mandat, oameni cu experiență din punct de vedere administrativ și politic. Sunt și oameni din societatea civilă. A venit alături de noi în echipa social-democrată și dl. profesor Lucian Eva, o somitate în ceea ce înseamnă activitățile pe care le desfășoară dumnealui.

Ușile sunt deschise și cred că acest mod de a face politică, pe argumente, cu mult bun-simț și în primul rând, respectându-ne unii pe ceilalți, cred că dă roade în momentul în care în echipa social-democrată vin din ce în ce mai multe personalități și din mediul de afaceri, și din zona academică, și din zona educației. Am dat exemplu cu dl. Lucian Eva, un profesor pe care îl știe cu siguranță multă lume. Nu vrem să ajungem la dumnealui în cabinet pentru că e clar că dacă ajungem acolo avem o problemă de sănătate, dar e un om care face foarte mult bine comunității.

V-a părut rău că în perioada studenției n-ați stat la cămin, v-a lipsit căminul, dar dacă ne uităm acum pe anumite statistici, observăm că tot mai puțini copii de la țară ajung să fie studenți, să-și urmeze visul. Experții în educație vorbesc despre faptul că România pierde o resursă importantă prin nevalorificarea acestor copii. Imaginea idilică a domnului Trandafir, a oportunităților e deja istorie. Ce credeți că se poate face pentru ca România să nu mai piardă această resursă? Sunt copii care n-au văzut niciodată un tramvai.

Eu nu cred că e istorie. Eu vin dintr-o localitate a județului nostru. Șipote. Așa cum spuneam, am învățat la școala primară și la grădiniță. Da, aici soluția este, spun eu, exact pe această linie, pe care deja am început să discutăm foarte mult. Sâmbătă, când a fost la Iași, pe 9 martie, și prim-ministrul României, dl. Marcel Ciolacu, am avut o dezbatere foarte bună alături de toți cei implicați în învățământul dual. Am avut această dezbatere la Universitatea de Științele Vieții, acolo am avut o dezbatere alături de reprezentanții USV și reprezentanții Universității Tehnice din Iași, alături de cei doi rectori, dl. Jităreanu și dl. Cașcaval, pentru că dumnealor au făcut un consorțiu alături de câteva UAT-uri, mai multe entități implicate în așa fel încât învățământul dual nu doar să fie un subiect de dezbatere în diverse momente, că vorbim de campania electorală sau nu, ci să se construiască efectiv un nou campus.

Sunt peste 25 de milioane de euro pe care cei doi rectori de la USV și UTI îi aduc în județul nostru pentru a construi de la zero un nou campus pentru învățământul dual. În urma acestei dezbateri, profesorii, directorii care coordonează școli în care există această formă de învățământ……dar în urma acestei dezbateri, concluzia, din fericire pentru noi, a tras-o unul dintre elevii olimpici prezenți la această dezbatere. El a spus  în felul următor și încerc să citez cât mai aproape de ceea ce a transmis.

A spus că ceva de genul că prima noastră bătălie e cu părinții în sensul că sunt anumite familii reticente în a-și duce copiii către această formă de învățământ dual, din simplu motiv că, citez, își face familia de rușine dacă nu învață la un liceu teoretic. După ce trece de învățământul dual poate să-și continue ulterior aceste studiu, bineînțeles, parcurgând toate etapele necesare. Dar unul dintre copiii invitați acolo, olimpic, așa cum vă spuneam, a  pus punctul pe i, în sensul că de jos, de la familie, trebuie să încercăm să avem acest dialog corect și să prezentăm ce înseamnă învățământul dual, pentru că nu e o rușine să studiezi și să ieși dintr-o școală cu o meserie, poți să fii bucătar.

Credeți-mă, știți cât de greu se găsește un instalator în zilele astea?

Știm lucrurile acestea, pentru că în momentul de față suntem într-o o bătălie, zic eu, constructivă și de data aceasta, în sensul că statul trebuie să găsească acele resurse în așa fel încât plecând de la serviciile publice, plecând de la investițiile pe care trebuie să le facă atât în mediul rural, dar și în mediul urban, ca ai noștri copii, o dată să rămână aici și bineînțeles, dacă reușim aducând normalitate. Normalitatea înseamnă investiții în educație, în sănătate, în infrastructură, să-i readucem acasă pe cei care au plecat, pentru că mulți dintre cei care au plecat reprezintă acea forță de muncă necesară pe care în momentul de față România o caută. Sunt investiții consistente în desfășurare în momentul de față la nivel național.

Acum, ca o paranteză, suferim noi un pic la nivel local, din această perspectivă, dar aici e altă discuție. La nivel național, această politică de a aduce normalitatea în statul românesc, în comunitățile românești, trebuie să devină politică de stat, prin investiții în aceste elemente importante – educație, sănătate, infrastructură rutieră – în așa fel încât cei care sunt astăzi plecați în afară să găsească acasă și creșe pentru copii, grădinițe la cel mai înalt standard, școli modernizate. Din fericire pentru noi și vreau să spun acest lucru în ultimii 10 ani statul românesc s-a schimbat și datorită fondurilor europene pe care reușesc să le atragă primarii noștri din județ, dar și datorită unor programe guvernamentale care au schimbat fața statului românesc în bine. Dar eu, de exemplu, când am fost ultima dată la Șipote, duminica trecută, școala în care eu am învățat în momentul de față arată ca o școală din orice altă țară europeană.

Haideți să vorbim un pic despre economie, pentru că marea problemă la sat este unde să muncești. Cei care sunt aproape mai fac naveta la Iași, dar în rest am văzut sate în care n-aveai de muncă, adică în afară de agricultura de subzistență, un magazin mic și o crâșmă.

Dezvoltarea economică a mediului rural se va face tot prin aceste investiții, pentru că în momentul de față, de exemplu, avem în desfășurare, chiar dacă e o sumă mică, un program guvernamental important de aproximativ 210 milioane în așa fel încât acolo unde există rețele de gaz, ele să fie extinse sau unde nu sunt, să fie înființate. E un pas important pentru că pentru industrie gazul reprezintă o prioritate.

Nu poți să construiești, să faci, nu știu, poate chiar și un abator sau multe alte programe care deja există sau nu poți să implementezi programe guvernamentale deja propuse de la nivelul Ministerului Agriculturii sau de la nivelul altor ministere fără să faci aceste investiții, că vorbeam mai devreme de normalitate. Astăzi să ai școli moderne sau să reușești să ajungi cu infrastructura pe drumurile județene la un nivel corespunzător, trebuie să reprezinte o normalitate. Apa, canalul trebuie să reprezinte o normalitate. Suntem în momentul de față și chiar dacă unii sau alții astăzi care conduc județul se laudă cu acest proiect. El a fost adus de social-democrați în perioada 2016-2020, peste 500 de milioane de euro pentru apă și canal. Din punct de vedere economic, principalul sau principala solicitare a celor care vor să investească e legată de investițiile în infrastructura rutieră.

Apoi vine cu siguranță gazul, pentru că să spunem tot, am vorbit de Șipoate astăzi dacă am făcut această legătură directă și cu persoana mea și faptul că m-am născut acolo și la Șipote. În momentul de față există persoane care vor să investească sau au investit deja, există o fabrică de lactate. Există potențial. Tinerii în momentul de față sunt încurajați, de exemplu, de la nivelul Ministerului Agriculturii.

Sunt programe pentru a investi în afaceri mai mici sau mai mari, pe tot ceea ce ține de zona de procesare, pentru că într-adevăr, în mediul rural, normal se lucrează foarte mult în agricultură, dar trebuie încurajați acești tineri prin programe guvernamentale. Lucru care se întâmplă. Ca produsele pe care ei le fac cu ajutorul pământului pe care îl lucrează să devină ulterior prin procesare, produse pe care să le poată să le desfacă pe o piață mai restrânsă inițial. Și apoi în funcție de cum reușesc să se dezvolte. Sunt foarte mulți fermieri, îi cunosc pe o bună parte din ei, indiferent de zona județului, sunt foarte mulți dintre acești fermieri care nu au peste 50 de ani, oameni implicați. Își doresc, de exemplu, în zona Târgu Frumos  și e o întreagă discuție legată despre această nevoie de a avea spațiu de stocare. Acolo este o zonă unde legumicultorii produc o cantitate importantă și pentru județul nostru și trebuie respectate toate aceste dorințe. Avem nevoie de investiții.

Dar în același timp, toți acești antreprenori au nevoie de stabilitate, pentru că își fac un plan de afaceri, un cash flow și orice modificare apărut brusc și din buzunar le dărâmă planurile. Și v-aș întreba de ce sau ce ar trebui făcut pentru a avea afaceri durabile, de familie în mediul rural, așa cum ne-am învățat să vedem în alte țări ale Uniunii Europene?

Aici cred că e și o chestiune de educație a noastră din punct de vedere financiar și economic. Mi-a venit în minte o vorbă care apare tot timpul în zona noastră, a românilor când e vorba de asociere. Avem o problemă cu asocierea, că de fiecare dată se spune că unde se strâng doi-trei români deja afacerea respectivă e praf. Trebuie să depășim această neîncredere pe care o avem oarecum unii în alții, pentru formele acestea de asociere. Și vedem în momentul de față că și la nivelul UAT-urilor, la nivelul comunelor, e mult mai ușor și pentru primarii din județul Iași sau din România să identifice surse de finanțare dacă sunt asociați în diverse forme în grupuri de lucru. În așa fel încât să poată să identifice mai ușor surse de finanțare, pentru că au la dispoziție fonduri guvernamentale, PNRR sau noul exercițiu financiar pe fonduri europene. La noi cred că a fost și e un element la care m-am tot gândit, a fost această neîncredere în a te asocia cu diverse persoane, pentru că așa e la noi vorba că unde-s mai mulți s-ar putea să fie păreri diferite, să te fure asociatul.

Exact, avem această teamă că cineva face lucruri împotriva noastră. Exemplele de bună practică  ar trebui să fie prezentate din ce în ce mai des, pentru că, din punctul meu de vedere, aceasta este cheia. Pentru că interacționez foarte mult cu tineri și din mediul rural, dar și din mediul urban. Poate în mediul urban e mult mai ușor, ai mai multe la dispoziție, ai mai multe oportunități. Dar în mediul rural, cel puțin pe zona de agricultură și nu numai, așa cum primăriile se asociază pentru a dezvolta comunitățile, sunt convins că și această zonă de asociere a tinerilor sau a persoanelor va da rezultate. Nu contează vârsta, că și la după 60 de ani poți să faci asta, poți s-o iei de la capăt, această condiție de a avea încredere unul în celălalt e importantă.

Cum vedeți reforma administrativ-teritorială? România a rămas cu aceeași formă de organizare din anii 70. Unii experți spun că sunt prea multe UAT-uri, că sunt primării care nu-și justifică cheltuielile. Cum cum vedeți reformă?

E un subiect despre care se discută de foarte mult timp. Chiar și în momentul în care eu eram ministru al comunicațiilor în anul 2018. E un subiect adus de foarte multe ori în dezbaterile publice.

Acum n-o să spuneți că vreți desființarea unor primării, că rămâneți fără primari.

Aici e clar că necesită o analiză consistent. E clar că din acest punct de vedere ați văzut că și la nivel guvernamental, inclusiv premierul Marcel Ciolacu a declarat de fiecare dată că își asumă. Partidul Social Democrat, chiar dacă eu sunt subiectiv, dar cred că asta pot spune și cei care ne ascultă, de câte ori a fost la guvernare a demonstrat că știe să guverneze și a luat unele măsuri, chiar dacă nu sunt tocmai cele mai populare, pentru a putea duce România, din punct de vedere economic și nu numai, România, în direcția corectă. Și din această perspectivă sunt câteva reforme pornite în momentul de față, asumate de către Partidul Social Democrat.

Aceste reforme nu trebuie privite ca și cum un anumit partid, în speță, în cazul de față Partidul Social Democrat, are ceva cu o anumită categorie. Nu, e doar o regândire, o reașezare. Pentru că poate sunt anumite lucruri care ar putea să funcționeze mult mai bine dacă s-ar reorganiza. Din nefericire, inclusiv în 2018, când eu eram ministru la Comunicații, de fiecare dată veneau reprezentanții partidelor politice și ne cereau acest lucru. Cred că această dezbatere trebuie făcută așezat și să identificăm cele mai bune soluții pentru ca acele comunități mici să poată să beneficieze, pentru că sunt în momentul de față împărțite pe tipuri de număr de locuitori. Unii au acces la anumite fonduri, alții nu au. Din această perspectivă, cred că poate fi o dezbatere foarte serioasă, pentru că nu poți să lași în urmă o comunitate mai mică în detrimentul unei aglomerări mai mari.

Ați intrat în politică în anul 2003, în anul II de facultate. Din punctul dvs. de vedere, cum vedeți, PSD a pornit de la eticheta de partid desprins din partidul comunist. Apoi a fost eticheta cu partid corupt. Manualele spun, de exemplu, în Franța, intelectualii sunt de stânga. Deci, în mentalul colectiv ați fost și poate încă sunteți identificat ca partidul care are ca bază de votare populația needucată?

Dar nu cred că se întâmplă acest lucru. Eu pot să vă dau mai bun exemplu din organizația PSD județ Iași. Păi, dacă s-ar aplica ceea ce spuneți dvs. înseamnă că n-ar fi lângă noi profesori, medici, fermieri, oameni din diverse categorii sociale. Nu e vorba de liberalii sau nu, dar Partidul Social Democrat nu se adresează doar celor care sunt în nevoie. Politicile de stânga au grijă în special de aceste categorii vulnerabile, că tot folosim acest cuvânt în ultima perioadă foarte des. Dar în același timp, social-democrația nu înseamnă să îi pui la zid pe antreprenori, ba dimpotrivă, dacă e să ne uităm în tot ceea ce ține de valorile pe care le împărtășim ca social-democrați, fiecare are locul și rostul lui și trebuie gândite acele politici publice în așa fel încât fiecare să poată să își găsească echilibru. Într-adevăr, un partid social democrat, prin doctrina sa, intervine mai mult în viața societății.

Acele măsuri de susținere au fost caracterizate, de exemplu, de o parte a electoratului ca fiind pomenile PSD.

Luăm istoria recentă, nu mai coborâm că de la Revoluție încoace. S-au întâmplat multe lucruri, au fost diverse generații la conducere, ș.a.m.d. Vorbim de ultimii, să spunem, patru ani sau ultimii trei ani. Din anul 2021, când Partidul Social Democrat și-a asumat intrarea la guvernare. Știm foarte bine acele discuții trebuia să intre, a fost pe primul loc, n-a fost desemnat, nu mai contează, au fost de dezbateri. Dacă Partidul Social Democrat s-ar fi uitat doar la sondaje, nu cred că ar fi fost cazul să facem acest lucru. Dar, au fost necesare politici publice de stânga, care au fost impuse de Partidul Social Democrat în momentul acelor crize suprapuse, în așa fel încât astăzi să putem să fim în continuare pe plus. Niciodată n-am văzut de când a intrat Partidul Social Democrat la guvernare să fim pe minus în ceea ce privește creșterea economică sau alți parametri pe care îi urmăresc mai marii din această țară.

Avem inflație, plătim tot mai mult la alimente, detergenți…

Credeși că eu nu simt asta? În momentul de față au fost sau în în ultimii ani au fost luate acele măsuri importante. Dacă doar ne gândim la acea întreagă dezbatere despre plafonare și liberalizare. Nu că vreau să fac acum referire la colegii mei liberali sau partenerii noștri liberali. Aici, în ceea ce privește această plafonare, a fost necesară. Cu toții avem aragaz, centrală sau ajungem în zona celor care folosesc lemnele. La fel a fost acea intervenție, lemnele de foc. Sunt multe exemple care pot fi date despre ceea ce înseamnă politica social-democrată și intervenția statului în anumite momente dificile. De fapt, asta înseamnă social-democrație, să poți să intervii. Poți să intervii prin instrumente legale, în așa fel încât populația, cetățeanul să poată să depășească anumite perioade complicate cu bine.

Cât damage credeți că a produs Liviu Dragnea social-democrației românești?

Am fost în acea perioadă, am lucrat cu toți și la nivel local, și la nivel național. Am lucrat cu toți președinții din anul 2003 încoace. Din fericire pentru tot ceea ce înseamnă și social-democrație și România, instituțiile statului funcționează și își fac datoria. Nu e vina lui Bogdan Cojocaru sau a altcuiva că la un moment dat, anumite persoane implicate la cel mai înalt nivel văd lucrurile într-o notă personală sau transformă anumite lucruri altfel decât ar trebui. Așa cum spuneam și la început, eu sunt un om onest, un om integru, un om implicat de fiecare dată, în funcție de pozițiile pe care le-am ocupat, implicat în reprezentarea corespunzătoare și corectă a comunității. Acolo sunt convins că lucrurile puteau fi cât de mult gestionate și astfel.

Cât de mult contează pentru electorat faptul de a fi cinstit, așa cum vă recomandați, în condițiile în care au votat candidați care se aflau și în pușcărie?

Sunt puține cazuri. Nu știu dacă le numărăm pe degetele de la o mână. Să știți că în momentul în care discutăm despre alegerile locale contează foarte mult omul. Iar eu, în afară de activitățile pe care le desfășurăm din punct de vedere administrativ și politic, sunt în primul rând un om implicat în diverse activități în comunitate. Cred, din punctul meu de vedere, că trebuie să conteze foarte mult ca în fața alegătorilor să vină oameni onești, integri, fără probleme din punct de vedere penal. De ce spun acest lucru? Gândiți-vă că la nivelul primăriilor sau la nivelul Consiliului Județean sunt sute de milioane de euro pe care trebuie să le gestionezi. Nu cred că aceste resurse foarte importante, proiecte despre care discutăm, pot fi lăsate pe mâna unor oameni care au probleme cu legea exact pe această zonă, în sensul că unii dintre ei au mai și cerut pe persoană fizică diverse lucruri.

Aceste acuzații lansate vă aparțin și vi le susțineți? V-aș întreba pentru că timpul s-a epuizat, dar nu înseamnă că n-o să mai fie timp. Care este cartea preferată? Dacă ar trebui să plecați pe lună, ce carte ați lua?

Sunt multe. Am început acum o carte, Inteligența emoțională de Goleman. Chiar o citesc în momentul de față, pentru că și eu am nevoie de această inteligență emoțională. Sunt elemente pe care noi în viața de zi cu zi le dăm deoparte și neglijăm lucruri importante care mai ales într-un moment ca acesta când zi de zi ai foarte multe activități….. inteligența emoțională s-ar putea să fie mult mai important decât inteligent nativă.

V-ați bătut vreodată copiii?

Nu! Am două fetițe și nu am făcut lucrul acesta nici în copilărie față de alți copii. Nu am cum să fac acest lucru față de copiii pe care eu mi i-am dorit.

Ce gătiți?

Cred că cea mai bună mâncare pe care reușesc să o fac mâncărica de cartofi de post, de post sau depinde de conjunctură, că putem să mai punem și un cârnăcior, dacă e.

Care este formația sau melodia motivațională pentru dumneavoastră?

Nu am o melodie pe care să spun că o ascult dimineața și am plecat la activitate. Mă distrez în principal ca orice tânăr de vârsta mea. Ascult melodii în funcție de anturajul în care ne aflăm. Nu impun eu un anumit ritm sau stil de muzică, dar de obicei, fiind foarte mult în mișcare, în deplasare, ascult foarte mult radio.

Ce n-ar face niciodată Bogdan Cojocaru?

Nu aș condiționa pe nimeni. Vorbind acum strict din perspectiva aceasta politică și administrativă, dar și ca om, n-aș condiționa niciodată pe nimeni să mă urmeze în diverse activități. Prefer să conving și să câștig încrederea oamenilor prin ceea ce înseamnă omul Bogdan Cojocaru și nu condiționând pașii pe care trebuie să-i facem împreună.

M-ați emoționat. M-ați emoționat pentru că ați venit la început cu acele subiecte care țin de copilărie și trebuie să recunosc că mi-ați cam tăiat așa un pic vocea. Îmi aduc aminte cu plăcere de momentele petrecute la Sipoate alături de familie.