audio România pierde anual jumătate din populația Iașului
Aproape 20% dintre romanii cu varsta cuprinsa intre 20 de ani si 64 de ani, populatia tinta pe piata muncii, traiau in 2017 in alta tara din Uniunea Europeana, cel mai ridicat procent dintre cele 28 de tari, se scrie in „Raportul asupra inflatiei”, realizat de Banca Nationala a Romaniei (BNR).
Ponderea este una importanta, in conditiile in care media in UE este de 3,8%, potrivit raportului publicat in august. In plus, urmatoarele state in clasament – Lituania, Croatia, Portugalia, Letonia si Bulgaria – inregistreaza ponderi cuprinse intre 10% si 15%.
In plus, 17% dintre romanii de 20-64 de ani care traiau in alta tara din UE erau persoane cu studii superioare.In ceea ce priveste posturile disponibile, conform editiei 2018 a studiului Manpower referitor la deficitul de talente, pozitia Romaniei s-a deteriorat, ajungand sa ocupe locul 2 (din 43 de state), dupa Japonia, in ceea ce priveste dificultatile cu care se confrunta companiile in procesul de recrutare. Astfel, 81% dintre angajatori reclama astfel de probleme, comparativ cu o medie de 45% la nivelul tarilor incluse in analiza.
Profesorul Dan Chirleșan de la Facultatea de Economie a Universității Alexandru Ioan Cuza a analizat raportul BNR.
Ar trebui să deschidem foarte bine ochii și să luăm aminte. Problema pe care aș ridica-o este că aceste statistici legate de migrație cu părțile ei de imigrare sau de emigrare se ocupă în general Institutul Național de Statistică atunci când Banca Națională începe să tragă semnale legate de efectele pe care migrarea forței de muncă și a populației active a țării o produce asupra societății înseamnă că lucrurile sunt îngrijorătoare. Eu aș rămâne cu analiza în zona economică și aș remarca două chestiuni pe care migrarea o produce asupra societății. Vorbim în primul rând de faptul că în zona asta de migrare în ultimii 7-10 ani de zile populația României a pierdut peste 4 milioane de concetățeni, o cifră care ne înspăimântă dacă ne gândim că nu suntem învecinați de niciun război și nu suntem măcinați de alte frici. Dacă revenim la trend-urile cu care s-a realizat migrarea vom constata că România pierde anual câte un oraș de dimensiunea Ploieștiului sau o jumătate din dimensiunea Iașului. De exemplu în 2017 numărul celor care au ales să plece definitiv din țară a fost de aproape două sute de mii de români.
Care este impactul pe termen scurt și mediu?
Când vorbim de impact economic întotdeauna ne sraportăm la PIB adică la produsul intern brut care este ceea ce putem produce ca bunuri și servicii în interiorul granițelor noastre geografice. E foarte clar că dacă nu avem acces la capital uman nu o să avem cum să mai creștem PIB-ul. Un alt aspect că din cei care migrează mai bine de jumătate o reprezintă forță de muncă activă situată în grupa de vârf 20-40 de ani adică sunt oameni care au ales să nu mai muncească în România și să producă avuție și echilibru în alte țări. De ce au ales acest lucru? Putem spune că la începutul migrării criteriile au fost mai bine spus economice, doreau o prosperitate mai rapidă decât o putea oferi statul român, dar în condițiile unei creșteri economice pe care o sugerează guvernul de ce pleacă oamenii în continuare, răspunsul este și în zona comfortului și a încrederii pe care poți să-l găsești la locul de muncă în condițiile în care un stat care nu mai poate să-și motiveze cetățenii a ajuns ca în pozițiile cheie să numească prin mecanismele politice tot felul de non-profesioniști, oameni care au stricat climatul muncii.
Cu ce am putea umple golul lăsat de acești români?
Cel mai simplu ar fi să trimitem politicienii să migreze și să vină cei 4 milioane de români care au realizat deja ce înseamnă respectul față de reguli și de domnia legi în țările lor de import.
Câți dintre românii plecați credeți că se vor întoarce?
Ei sunt deja la a doua generație, au copii care s-au născut acolo, au copii care au făcut școala în sistemul educațional al țărilor care i-au adoptat, au învățat și s-au obișnuit cu respectul față de reguli. Eu cred că în climatul actual pe care îl trăim noi zi de zi în România acești oameni nu au nici o motivație să se întoarcă.
Deci cei care pleacă, acolo vor rămâne
Din păcate ei rămân acolo iar părinții lor rămân într-un azil mare, uitat și pierdut în România.
Ieri a fost prima zi de școală și auzim mai des în ultimii ani că tinerii ar trebui să învețe bine ca să plece.
Pe vremuri se spunea că trebuie să înveți bine ca să ai un viitor în viață, acum se spune învață bine ca să poți prinde o bursă și să fugi din țară. Este trist. Și în zona sistemului educațional constatăm că sunt cu 500 de mii de copii mai puțini înscriși în anul școlar curent decât în perioadele anterioare.
Care ar fi soluțiile pentru ca tinerii să nu plece?
Soluțiile noastre ca cetățeni e să mergem la vot și să-i sancționăm pe cei care ne măcelăresc, iar soluțiile politicienilor e să aplice politici publice axate pe nevoile cetățeanului și nu pe nevoile exclusiv a partidelor politice.
România poate importa forță de muncă din altă parte?
S-a realizat chestiunea asta și în alte țări, așa cum românii migrează în țări dezvoltate și în România pot veni fluxuri de migranți din țări ma puțin dezvoltate dar schimbăm o zonă de capital uman care a fost profesionalizată și natural crescută în România cu altă categorie de capital uman care va fi greu de acomodat și de asimilat în interiorul granițelor noastre. Cred că tehnic răspunsul este că se poate dar cu costurile aferente de integrare.
Spuneți-ne ceva din care să deducem puțină speranță
Așa cum și natura are ciclurile ei eu cred că există șansa ca pe un alt ciclu de guvernare să avem alt tip de politici care să ne permită o dezvoltare economică echilibrată pentru că până la urmă în urma unei dezvoltări economice echilibrate vom creea și premisele ca o bună parte din cei care au migrat să se întoarcă. Ei vor și servicii și bunuri în interiorul țării la un nivel comparativ cu cele pe care le-au găsit în țările care i-au adoptat, adică vor infrastructură, spitale în care să-și poată rezolva problemele de sănătate, vor sistem educațional în care copii lor să poată învăța și să nu piardă vremea și un echilibru și o macrostabilitate.