Studenți, salvați-vă! Sau cum am pierdut două ore din viață?
Notă introductivă. Acesta nu este un atac la adresa corpului academic ieșean. Acesta este un material de opinie despre ceremoniile zaharisite cu punga luată pe cartelă de la magazinele comuniste de propagandă. Poate schimbați ceva!
O universitate din Iași a deschis astăzi noul an universitar. Agronomia. Atmosferă de sărbătoare. Studenții din anul I îmbrăcați frumos. E prima lor întâlnire cu locul sacru numit universitate. La intrare, bidiviii Poliției. Ce căutau la deschidere? Domnule primar, i-ați adus și la deschiderea anului școlar la Racoviță! De nu știau bieții cai pe unde să pună copita. Că trotuarele erau pline de mașini parcate. Și pe stradă, alte mașini. Dar să nu ne împiedicăm de detalii deocamdată.
În amfiteatru boboci și profesori. Am vorbit cu studenți din anul I. Plini de speranță. La Veterinară. La Horticultură. La Zootehnie. O tânără căreia îi râdeau și ochii vrea să fie la Protecția Consumatorului. Îi place să controleze. Mâncarea. Acasă i se spune Comisarul. Vii au intrat în amfiteatru. Ceremonia începe odată cu desantul oficialităților. Să vedem ce au aflat bobocii ?
- Că în sală se află și un fost ministru al Educației! Cristian Adomniței. Ce nu s-a spus? Că deocamdată dl Cristian Adomniței trebuie să-și dovedească nevinovăția în sala de judecată. E acuzat de corupție.
- Educația trebuie să fie o prioritate națională pentru a asigura încadrarea tinerilor într-o economie concurențială bazată pe competență și valoare. Este o prioritate națională, dlor profesori? Care sunt valorile promovate astăzi? Dna premier? Plagiatele și titlurile de doctor date unora care nu mai știu demult decât valoarea banilor?!
- Școala este formatoare de oameni și caractere. Cine și cum mai are timp să formeze?
- Despre formarea multivalorică a resursei umane. Despre asta nu am mai auzit de la orele de pregătire ideolologică. Eram la liceu în comunism!
- Statistici frumoase. 483 de salariați. Doar 188 de cadre didactice titulare. O fi mult, o fi puțin? Gindiți singuri!
- O prelegere istorică. De a adormit toată sala. Era momentul? Și istoria trebuie să știi să o predai. Ca orice disciplină.
- Secretarul de stat de la Ministerul Educației. Parcă era la cenaclu la liceu. Nimic despre finanțare și prioritate. Deși la un moment dat i s-a mulțumit pentru că aprobă chiar și proiectele dezvoltate din fonduri proprii. Pentru secretarul de stat, studenții sunt fire de grâu pe care profesorul îi ține în palmă……Dle secretar de stat, lăsați poezia. Nu sunteți plătit să fiți la cenaclu. Sunteți acolo pentru a face din educație o prioritate. Ce investiții faceți la Universitate? O listă scurtă.
- Despre pământul nostru am auzit atâtea că pînă și profesorii din sală au izbucnit.” Parcă citește dintr-un manual de propagandă de dinainte de 89 „
- Țara noastră oferă multe condiții pentru dezvoltarea sectorului agricol, a spus dl Popa. Președinte al Consiliului Județean. Așa e. De la devalizarea CAP-urilor, privatizări pînă la pesta porcină, toate stau mărturie.
- Dl prefect a vorbit despre ” a aduce aportul ” iar dl primar a venit cu titlul ” Iași, oraș regal ” (mare ca un tablou) învelit în steagul României.
- Discursuri, vorbe goale. Studenții vii care intraseră în amfiteatru picoteau. Profesorii dădeau din picioare în amfiteatru
Au trecut două ore și ceremonia a continuat. Am plecat. Mi-am deschis agenda și m-am gândit. Care e știrea?
Ei, tinerii care cred că mai pot schimba ceva. Dar câți dintre ei vor să rămînă în țară?
În rest vorbe.
Deschiderea anului universitar trebuie să îi facă mîndri pe studenți. Să fie o lecție de demnitate, modestie și valoare.
Deschiderea anului universitar este un spectacol în care toți suntem actori.
Atâta vreme cât ne vom minți singuri…
Universitățile sunt cheia către societatea pe care ne-o dorim. Dar atâta timp cât fiecare student poartă în spate finanțarea…..care asigură salariile și catedrele…..AICI nu da click
Atâta vreme cât a lucra în învățâmânt este un contract pe viață care distruge orice concurență…….
Am pierdut două ore din viață. Eu știu de ce! Dar voi, ambițioși studenți știți de ce? Dlor profesori, știți de ce?
Dacă copilul meu era în sală..aș fi sunat și i-aș fi spus: Fugi!
Universitatea este un spațiu sacru. Nu un amfiteatru în care, în prima zi de școală, se rostogolesc vorbe goale fără ecou. Universitatea nu este o criptă. Universitatea este un loc viu. Și tînăr. Veșnic tînăr, oricât de mult am îmbătrîni noi.