Curtea Constituţională dezbate sesizările de neconstituţionalitate a legii pentru modificarea Codului Penal depuse de preşedinte, de PNL, PMP şi USR şi de ICCJ
Curtea Constituţională dezbate, luni, sesizările de neconstituţionalitate a legii pentru modificarea Codului Penal depuse de preşedintele Klaus Iohannis, de PNL, PMP, USR şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Pe ordinea de zi a şedinţei Curţii Constituţionale de luni se află obiecţiile de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, formulate de 110 deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, Grupului parlamentar al Partidului Mişcarea Populară, Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi deputaţi neafiliaţi, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de preşedintele României.
Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat, în 25 iulie, Curtea Constituţională asupra legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Aceasta este prima cale de atac a preşedintelui asupra modificărilor aduse Codului Penal.
În sesizarea către CCR, preşedintele arăta că ambele legi au fost adoptate de Parlament cu încălcarea Constituţiei şi conţin mai multe prevederi neconstituţionale.
Preşedintele Klaus Iohannis anunţase din 4 iulie că va ataca la CCR modificarea Codurilor penale, spunând că este ”revoltătoare” şi că ceea ce fac PSD-ALDE este o dictatură a majorităţii profund dăunătoare democraţiei.
Legea de modificare a Codului penal a fost atacată la Curtea Constituţională şi de către ICCJ, PNL, PMP şi USR. În sesizarea depusă la CCR în 5 iulie, PNL, USR şi PMP arătau că există peste 30 de articole neconstituţionale.
Proiectul de modificare a Codului penal a fost adoptat în sesiunea extraordinară a Parlamentului de către plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu 167 de voturi ”pentru”, 97 de voturi „împotrivă” şi 19 abţineri, în condiţiile în care erau necesare minimum 165 de voturi favorabile, iar printre cele mai importante modificări la Codul penal se numără redefinirea abuzului în serviciu şi abrogarea neglijenţei în serviciu.