Preşedintele PNL la Iaşi: ” Centralismul democratic din perioada comunistă era mai uman cu autoritățile locale decât ceea ce se întâmplă astăzi în România! „
Preşedintele PNL Ludovic Orban a fost prezent sâmbătă la Iaşi. A făcut o serie de declaraţii referritoare la proiectele politice ale partidului pe care îl conduce.
Principalele declaraţii
Despre criza forţei de muncă. Îl acuză pe Călin Popescu Tăriceanu de plagiat
Aș prezenta câteva dintre propunerile legislative ale Partidului Național Liberal, care sunt mai mult sau mai puțin cunoscute, dar care reflectă în mare parte preocuparea noastră pentru a găsi soluții la problemele mari cu care se confruntă România astăzi. Una dintre marile probleme cu care se confruntă România este o criză pe piața muncii, mai precis un deficit de forță de muncă, în special de forță de muncă calificată, care face ca foarte multe investiții să nu se realizeze, care face ca foarte multe irme să ie aproape în imposibilitatea de a se dezvolta, de a-și crește afacerile, care la urma urmei afectează potențialul de dezvoltare al zonei. De asemenea, tot privitor la piața muncii, există pe piața muncii, există o instabilitate și foarte mulți angajatori, foarte mulți proprietari de companii se plâng de faptul că mulți dintre angajații lor stau cu un ochi afară, în căutarea unui loc de muncă într-o altă țară, și cu un ochi la stat, datorită creșterii salariilor și competiției neloiale pe care o fac toate instituțiile publice companiilor private.
Partidul Național Liberal a venit cu mai multe propuneri legislative, prima pe care v-o prezint, v-o prezint din cauza faptului că l-am văzut ieri pe Tăriceanu cum vorbește el de ce proiect de lege minunat o să facă pentru a facilita accesul pe piața muncii din România cetățenilor din țările non UE.
Tăriceanu a comis un plagiat grosolan și guvernanții nu fură numai resurse publice, fură și idei de la Opoziție. Aici este chiar un paradox pentru că partidul pe care îl conduce a votat împotriva proiectului de lege pe care zice că l-a înaintat ieri el. De ce? Pentru că Partidul Național Liberal a înaintat acest proiect de lege privind simplificarea procedurilor de acces pe piața muncii pentru cetățenii din non UE. De ce a venit Partidul Național Liberal cu acest proiect de lege și el este înaintat de nouă luni de zile: pentru că noi avem un mare avantaj, în jurul României sunt peste două milioane jumate de români, în Basarabia, în Bucovina de Nord, în Serbia, în Banatul sârbesc, care ar putea foarte ușor să aibă acces pe piața muncii din România și ar putea să creeze în mare parte soluția pentru a rezolva această criză de pe piața forței de muncă.
În ce constă acest proiect de lege al nostru, este simplu. Se știe că există un plafon. La ora actuală nu pot fi angajați în România decât un număr maxim de 14.000 de angajați, care provin din țări non UE. Proiectul de lege al PNL prevede desființarea acestui plafon, în condițiile în care pe piața muncii din România e nevoie de 5-600.000 de angajați, există un potențial de angajare de 600.000 de angajați. Plafonul de 14.000 este un plafon absurd, un plafon care nu are nicio legătură cu realitățile de pe piața muncii și cei care propun nedesființarea lui.
A doua prevedere care restrânge dreptul de acces pentru cetățenii din țările non UE este necesitatea obținerii vizei de ședere din 32, care presupune foarte multe costuri și este foarte greu de obținut și îi descurajează pe foarte mulți să intre pe piața muncii din România.
A treia prevedere pe care o vrem desființată este o prevedere legată de obligativitatea de a-i plăti pe cetățenii din țările non UE, care intra pe piața muncii din România, cu cel puțin salariul mediu pe economie. De altfel, această prevedere care există în lege astăzi este o prevedere discriminatorie, care operează cu discriminare pe cetățeanul român care e plătit cu cel puțin salariul minim pe economie și cetățenii din țări non UE care sunt plătiți cu cel puțin salariul mediu pe economie.
De aceea, în ce privește recunoașterea diplomelor, dorim o simplificare, astfel încât să putem să permite facilitarea accesului pe piața muncii din România a cetățenilor din țările din jurul României, evident cu precădere a românilor care sunt în jurul granițelor din România.
Facilităţi pentru companii. Scutire a impozitului pe profit de 20 %
Tot legat de piața muncii, pentru a oferi un instrument de stimulare companiilor, pentru angajații lor, Partidul Național Liberal a inițiat un proiect de lege care permite companiilor să beneficieze de o scutire a impozitului pe profit în limita a 20% din profit, permițând ca acești bani care rămân la dispoziția companiilor, să fie folosiți pentru acordarea de bonificații, de stimulente pentru angajații performanți din companie.
Acest proiect de lege, care în principiu nu am inventat noi roata, este o formă de participare la profitul angajaților, vine într-un moment în care chiar este necesar pentru că angajatorii au reale probleme în a-și menține angajații performanți, angajații care le asigură de fapt buna funcționare a companiilor și le lăsăm la dispoziție această pârghie de a utiliza 20% din profit pentru a acorda stimultente financiare pentru angajații performanți.
Despre administraţia locală. „Guvernul a jefuit și autoritățile locale”
În ceea ce privește administrația locală, ceea ce a făcut Guvernul se numește jaf. Guvernul după ce a jefuit companiil de stat, lăsându-le fără profit, fără cash, fără bani de investiții, pentru a-și satisface foamea disperată după bani, Guvernul a jefuit și autoritățile locale, de fapt a jefuit fiecare localitate prin intermediul ordonanței 79 și mai ales prin intermediul Legii bugetului de stat. Localităle din România au pierdut aproape șapte miliarde în total și deși Guvernul s-a angajat la Legea Bugetului de stat că în anul 2018 nicio localitate nu va avea un buget mai mici decât bugetul din 2017, până și această prevedere din legea bugetului a fost încălcată. Deși au jefuit șapte miliarde de lei, la rectificarea bugetară, suma alocată pentru compensarea pierderilor autorităților locale a fost doar de 1,1 miliarde, care nu a reușit să compenseze pierderile grave înregistrate de localități la bugetele lor, provocând niște disfuncționalități majore în foarte multe administrații din România, care au rămas fără banii necesari pentru susținerea programelor de investiții, care au rămas fără banii necesari pentru asigurarea serviciilor de bază, evident la un anumit nivel de calitate, către cetățeni, foarte multe autorități au rămas fără bani de cofinanțare pentru proiecte finanțate fie de la bugetul Uniunii Europene, fie de la bugetul de stat, în cadrul PNDR2 și foarte multe primării riscă să închidă porțile pentru că nu mai au resursele necesare nici măcar pentru a-și asigura cheltuielile de funcționare.
Și aici Partidul Național Liberal a venit cu soluții. Prima soluție este legată de transferul integral al impozitului pe venit către locale, într-o cotă de 62% direct către localități, 18% către consiliile județene, 20% transferul în baza unei formule pentru asigurarea cheltuielilor de funcționare. Menționăm că această prevedere este inclusă în programul de guvernare și că ea trebuia aplicată de la 1 ianuarie 2018 de către Guvern. Evident, Guvernul votând împotriva amendamentelor noastre la legea bugetului de stat și împotriva a acestui proiect de lege pe care l-am înaintat.
O a doua soluție pe care am găsit-o, care sigur nu răspunde nevoilor în toate localitățile, este aceea ca 80% din redevențele încasate pentru exploatarea bogățiilor să vină la bugetul local, în proporție de 40% către bugetul local al localității pe raza căreia se află exploatarea și 40% către bugetul Consiliului Județean. Aici trebui să recunoaștem că în cadrul Fondului Administrativ acest amendament al nostru a trecut parțial, în sensul că majoritatea a admis ca 80% din redevențe pentru exploatațiile de suprafață, gen carieră, balastiere, s.a.m.d să se facă sursă de venit la bugetul local. Noi vrem în continuare ca resurse importante să ajungă la bugetele locale astfel încât localitățile să nu fie puse în stare de dependență față de Guvern, astfel încât să fie obligate să stea cu mâna întinsă la Guvern, să fie obligați aleșii locali să facă litice pentru a obține resursele necesare asigurării funcționării serviciilor publice în localitate, a programelor de investiții și a cheltuielilor de funcționare.
De asemenea, în domeniul administrației locale avem un set de propuneri legislative care vin în întâmpinarea unor nevoi ale cetățenilor. Dați-mi voie să vă vorbesc despre gaze naturale. România este țara din Uniunea Europeană cu cea mai mare resursă de gaz natural. Cu toate acestea, România este țara cu cei mai puțini cetățeni conectați la rețeaua de gaze- 36% din populație. Deci 64% din populație nu beneficiază de gazul natural. Din 2012, când a venit Guvernul Ponta la putere, li s-a luat autorităților locale competența de a înființa rețele de distribuție locală de gaz, atribuție care a fost trimisă la Ministerul Economiei, din 2012, nu s-a înființat nicio distribuție pe gaz, în nicio localitate din România. În acest timp, prețul lemnului de foc, în funcție de zona țării a crescut de trei și chiar de patru ori și este extrem de greu de găsit lemnul de foc, nu numai că prețul a crescut enorm, dar este extrem de greu de găsit lemnul de foc. Pentru a putea facilita conectarea populației românești la această formă minimă de confort, care este aceea de a se lega la rețeaua de distribuție de gaz natural, am înaintat propunere legislativă la Legea gazului și electricității în care am propus redarea autorităților locale competența de constituire a acestor distribuții locale de gaz. Acest proiect de lege a trecut.
„Autorităţile locale să înfiinţeze reţele locale de distribuţie”
Acum suntem pe amendamente, am pregătit la legea aflată în dezbatere, celebra lege, exploatările off shore. Ideea pe care o susțin aceste propuneri legislative ale noastre este foarte simplă: 50% din redevențele încasate din această exploatare a resurselor de gaz de la Marea Neagră să se facă sursă de venit într-un fond, care să finanțeze autoritățile locale pentru înființarea de distribuții de gaz. Banii, evident, pot fi folosiți pentru înființarea de rețele de gaz și conectarea rețelei locale la magistrala cea mai apropiată.
De asemenea, vrem ca o parte din acești bani să fie folosiți și pentru susținerea investițiilor realizate de companii care utilizează gazul natural ca materie primă pentru a produce valoare adăugată. De ce am introdus aceste amendamente? Pentru că sunt localități unde este rentabil să înființezi o distribuție de gaz prin concesiune, localități unde populația are o putere de cumpărare mai mare, unde lungimea rețelelor este mai mică în raport cu numărul de consumatori, acolo este rentabil să o faci ca investiție privată, de concesiune pentru că recuperarea investiției este foarte rapidă. Sunt, în schimb, multe localități din România unde nu este rentabil, unde lungimea rețelelor comparativ cu numărul de branșamente, numărul de clienți care sunt dobândiți, nu este atât de rentabil, acolo este nevoie de o susținere publică, printr-o finanțare tehnică, printr-un program național pentru toate autoritățile locale care își doresc să înființeze distribuții de gaz pentru cetățenii lor.
Despre autorităţile locale. „Centralismul democratic din perioada comunistă era mai uman cu autoritățile locale decât ceea ce se întâmplă astăzi în România „
Din păcate administrația locală nu are pic de autonomie în România. Centralismul democratic din perioada comunistă era mai uman cu autoritățile locale decât ceea ce se întâmplă astăzi în România. Dacă vrei să faci o licitație, trebuie să te duci să obții aviz de la ANAP, nu știu dacă știți ce este acela ANAP, Autoritatea Națională de Achiziții Publice. Vă dau numai un exemplu: un primar liberal era să piardă banii europeni pentru achiziția de tramvaie pentru că ANAP-ul nu i-a dat aviz. Din ce motiv? Că nu știa de unde să ceară aviz de la Autoritatea Feroviară Română sau de la Autoritatea Rutieră Română pentru că funcționarul care se ocupa de caz nu știa dacă tramvaiul este transport rutier, care ține de autoritatea rutieră sau ține de autoritatea feroviară. Este ceva de noaptea minții!
Dacă vrei să organizezi o licitație pentru servicii publice în comunitatea locală trebuie să stai să primească nu știu ce companie, să primească aviz de la ANRSC, nu știu dacă ați auzit de ANRSC, care nimeni nu știe ce fac acolo decât că dau niște avize și avizează niște tarife.
Dacă vrei să iei un credit ca autoritate locală, trebuie să te duci la o comisie centrală la Ministerul Finanțelor care să îți dea voie să iei creditul. Nu contează că tu nu ai grad de îndatorare sau ai grad de îndatorare de 10%, cu mult sub gradul admis de îndatorare. Dacă nu vrea Ministerul Finanțelor și comisia aia autoritatea locală este împiedicată să acceadă la credite, adică la serviciile publice care ar trebui contractate de localități decât de mare parte din autoritățile centrale sau uneori de autoritățile județene.
Dacă vrei să îți reorganizezi aparatul de lucru, trebuie să te duci să ceri aviz de la Autoritatea Națională a Funcționarilor Publici.
Dacă ai programe de investiții sau vrei să îți asfaltezi un drum comunal care se înțeapă de exemplu într-un drum național sau faci un podeț peste un râu, trebuie să iei aviz de la companii sau instituții ale statului român, iar autoritatea locală, adică cetățeanul din localitatea respectivă trebuie să plătească pentru lucrul ăsta. Ca să primești un aviz de principiu de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, avizul de principiu, care nu înseamnă avizul definitiv cu care trebuie să faci investiția respectivă, avizul de principiu costă 2.800 de euro. Și aici avem proiect de lege privind scutirea oricărei autorități locale de taxele aferente avizelor, care sunt stabilite de instituții ale statului și de companii ale statului.
Obiectivul nostru este să asigurăm o descentralizare și o autonomie reală, o autonomiecare să permită cu adevărat autorităților locale alese să-și pună în practică planul de dezvoltare a localităților fără să fie dependenți de autoritățile centrale, de resursele pe care le pun la dispoziție autorităților centrale și mai ales de toate procedurile birocratice inventate de aceste autorități care nu fac altceva decât să întârzie sau să blochete proiecte de investiții, contracte care pot să îmbunătățească viața cetățenilor din localități.