România și factorul Suwalki. Avem infrastructură pentru război?
Până în 2025, UE își propune construirea unui structuri care să reprezinte o veritabilă uniune de apărare a blocului comunitar. Piesa vitală a unei asemenea construcții laborioase o reprezintă mobilitatea militară. De altfel, Comisia Europeană a prezentat în primăvara acestui an un Plan de acțiuni orientat pe elementul-cheie al mobilității. Să începem, însă, cu un detaliu de „ambianță” din România, pus pe tapet în luna aprilie de fostul comandant al forțelor SUA în Europa, Ben Hodges.
generalul Ben Hodges a relatat o întâmplare de la sfârșitul exercițiului Saber Guardian 2017. România a găzduit una dintre etapele exercițiului militar. Iar la final s-a ivit o problemă de infrastructură – însă una nu exclusiv românească, ci europeană.
„Păi să vă spun aşa: la finalul exerciţiului Saber Guardian de anul trecut am avut echipament blocat în România peste două luni, în încercarea de a-l duce înapoi în Germania. Este o combinaţie de capacităţi, reglementări… Lucrul acesta mi-a deschis ochii şi mi-a arătat aceste provocări. Nu este neapărat doar vina României. Capacitatea de cale ferată în Europa este inadecvată pentru asemenea operaţiuni. Este o problemă care se întâmplă şi în Germania. Dar asta ne spune că nu există o capacitate suficientă. Azi vrem să scoatem în evidenţă aceste cerinţe, nevoia ca infrastructura din România să fie îmbunătăţită. Uniunea Europeană lucrează la aspectul mobilităţii militare ca prioritate. (…) România trebuie să ajute în acest aspect, iar noi vrem să ajutăm România să evidenţieze ce lipsuri are în infrastructură. Un alt lucru făcut de US Army Europe, anul trecut, a fost să punem un tanc pe un HET (Heavy Equipment Transport) şi să îl traversăm Carpaţii, din Polonia până la baza Mihail Kogălniceanu. A fost foarte, foarte greu. Asta a evidenţiat nevoia de îmbunătăţire a infrastructurii”, a explicat generalul american în interviu.
Planul de acțiuni #Eudefence
Planul aprobat 28 martie – de către Comisia Europeană și Înaltul reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate – conține o serie de măsuri operaționale sau normative pentru îndepărtarea (în special) a barierelor birocratice din statele UE care, într-un fel sau altul, paralizează mobilitatea militară în caz de război.
1) elaborarea unor cerințe militare, care să reflecte nevoile UE și ale statelor membre, inclusiv în ceea ce privește infrastructura necesară pentru mobilitatea militară, și validarea lor până la jumătatea anului 2018;
2) adaptarea infrastructurii de transport civile la nevoile transportului militar, stabilirea rutelor transeuropene adecvate până în 2019 și elaborarea unei liste de proiecte prioritare, precum și includerea unui eventual sprijin financiar suplimentar pentru acestea în următorul cadru financiar multianual;
3) soluții pentru unele aspecte normative și procedurale, cum ar fi raționalizarea și simplificarea formalităților vamale necesare operațiunilor militare, evaluarea necesității alinierii normelor privind transportul mărfurilor periculoase sau elaborarea de mecanisme privind autorizațiile de circulație transfrontalieră.
Coridorul Rin-Dunăre
România are – TEORETIC – o rută de transport feroviar care ar putea fi folosită în scopuri militare.
„Ramura nordică a Coridorului Rin-Dunăre – Curtici – Simeria – Alba Iulia – Sighişoara – Braşov – Ploieşti – Bucureşti – Constanţa (realizată în procent de peste 50 % pentru a putea fi utilizată) va putea îndeplini această funcţie, însă numai după finalizarea lucrărilor pe toate şantierele deschise la ora actuală şi după modernizarea tunelurilor feroviare de la Predeal”, menționează biroul de presă al Ministerului Transporturilor.