Antreprenorul local în economia județului Iași
Spre un mediu de afaceri stabil în județ
Marius Sorin DANGĂ
vicepreședinte al Consiliului Județean Iași
„Efervescență” ar fi termenul cel mai potrivit pe care l-aș folosi pentru a descrie starea de spirit a antreprenoriatului local. Cel puțin așa se vede dinspre administrația publică locală: o forfotă continuă generată de dorința de a crește, de a inova sau a se adapta la noi și noi provocări. Pentru că cea mai potrivită semnificație pentru termenul de „antreprenor” ar fi cea de persoană care creează valoare. Aceștia își asumă riscuri, construiesc noi afaceri și încearcă să își găsească locul într-o economie dinamică dar care prezintă multe provocări. Chiar în contextul pandemiei de COVID-19 întreprinderile locale pot demonstra o mai mare viteză de adaptare. Un studiu făcut în Gothem (Suedia)[1] în rândul antreprenorilor locali din domeniul ospitalității, utilizând interviuri față în față, a dat rezultate surprinzătoare: pandemia de coronavirus are nicio sau puțină influență asupra opiniei lor asupra turismului durabil, deoarece sunt proprietari orientați spre stilul de viață. Afacerile lor este pasiunea lor și sunt capabili să se adapteze rapid prin această criză datorită dimensiunii reduse, rețelelor și planurilor de reziliență creative.
Antreprenoriatul reprezintă un proces dinamic, fiind strâns legat de creativitate și perspicacitate – abilități atât de necesare într-o economie din de în ce mai competitivă. Transformarea unei idei într-un produs sau serviciu reprezintă esența antreprenorului, proces care pornește de la o înțelegere atentă a societății și de la perspicacitatea de a îi identifica nevoile.
În România, numărul antreprenorilor este în creștere, fiind cu aproape trei procente peste media europeană – 16.4%[2]. Aceste date sugerează că ne aflăm într-un mediu care oferă oportunități celor care doresc „să fie proprii șefi”, să se „autoangajeze” (în engleză fiind frecvent folosită noțiunea de self-employment), dar care de asemenea pot crea locuri de muncă și pot răspunde nevoilor comunității din care fac parte.
Pentru a crește numărul antreprenorilor este importantă latura educațională, astfel că este nevoie de învățarea abilităților antreprenoriale și de programe educaționale care să realizeze acest obiectiv. De asemenea, este nevoie îmbunătățirea cadrului prin care cei interesați de dezvoltarea unei afaceri pot primi ajutorul de care au nevoie. Din acest punct de vedere, Iașul beneficiază atât de inițiativele huburilor de afaceri, de tip Fab Lab, sau a noilor spații de birouri dezvoltate accelerat în ultimii ani dar și de multele proiecte care fructifică finanțările POCU, fie că vorbim de România Start Up Plus, Diaspora Start Up sau, mai recentul, Innotech Student. Toate aceste inițiative creează în Iași o energie aparte, menită să susțină un spirit antreprenorial peste medie. Și aste este foarte important pentru că mă raportez antreprenorii din Iași, ca la partenerii cu care administrația județului poate construi cadrul pentru continuarea dezvoltării economice. Aceștia sunt creativi, implicați și doresc dezvoltarea zonei unde activează, aspecte care sunt comune cu viziunea pe care eu și colegii mei din executivul județului o avem pentru județul nostru.
Din punctul de vedere al forței de muncă, mediul antreprenorial poate considera județul Iași ca o zonă pretabilă de dezvoltare, nivelul forței de muncă fiind într-o continuă creștere în ultimii ani:
Fig. 1 – Numărul de salariați din județul Iași [3]
Destul de recent am văzut cum antreprenorii locali din sfera producției alimentare, stimulați printr-o microfinanțare acordată de Consiliul Județean, în baza legii 350/2005, au reușit să se interconecteze printr-o platformă care îi prezintă pe cei care folosesc modalități de producție ecologice. Cei interesați pot vedea producătorii din județul nostru care se încadrează în aceste condiții accesând prezentarea Proiectului ECORURIS.[4]
Una din provocările următoare, venite inclusiv în contextul în care Consiliul Județean a demarat procesul de realizare a Strategiei de Dezvolate pentru următoarea perioadă de programare, este de a crea un cadru de coordonare a unui program de dezvoltare comunitară care să pună în centrul său crearea premiselor ca, în cât mai multe comunități locale, energiile locale să aibă șansa de a se întâlni cu spiritul antreprenorial. Astfel de modele există[5], nu e nevoie să inventăm apa caldă:
Fig. 2 – Model al unui proces de stimulare a antreprenoriatului local
Dezvoltarea unui astfel de model este necesară mai ales pentru că s-a demonstrat faptul că IMM-urile locale, antreprenorii colaborează și inovează împreună cu comunitatea, devenind astfel liantul unei dezvoltări economice sănătoase. Antreprenorii locali folosesc capitalul social ca parte a relațiilor lor sociale pozitive pentru a-și face cunoscută prezența benefică în vecinătate contribuind la îmbunătățirea condițiilor generale de viață în comunitatea înconjurătoare.
Un alt motiv al necesității implementării unui model de stimulare a antreprenoriatului local îl găsim în datele privind amplasării societăților. Faptul că 88% dintre agenții economici ieșeni sunt localizați în Municipiul Iași și alte 11 localități din cele 98 ale județului ne arată perspectiva unui decalaj de dezvoltare pe care, dincolo de efortul de a duce inițiativele de dezvoltare de noi parcuri industriale și în afara zonei metropolitane a Iașului, trebuie să îl abordăm prin stimularea și sprijinirea antreprenoriatului local.
Fig. 3 – Amplasarea societăților în teritoriu[6]
Fig. 4 – Parcuri industriale în județul Iași (funcționale/ în curs de implementare)
Un ultim argument al nevoii de a sprijini antreprenoriatul local îl putem găsi în sportul de performanță, acolo unde cu cât baza de selecție a jucătorilor este mai mare cu atât cresc șansele de a indentifica un sportiv cu rezultate excepționale. Astfel, deși când vorbim despre antreprenori ne gândim la mici afaceri, să avem încredere în aceștia si să nu uităm ca sunt multe exemple de antreprenori care au pornit de la o idee și câțiva oameni și au ajuns la o dezvoltare pe care puțini și-o imaginau la momentul inițial: Larry Page și Sergey Brin – cei care au creat Google, Larry Ellison – fondatorul Oracle, Bill Gates – Microsoft, Steve Jobs – Apple, și, de ce să nu ne amintim nivelul micro și local de la care a pornit Iulian Dascălu în aventura sa antreprenorială.
Așadar, aș concluziona că ingredientele minime pentru a avea un mediu economic afaceri performant la Iași sunt, marile investiții, pentru a da anvergură, antreprenoriatul local, pentru a asigura coeziune socială și a răspândi dezvoltarea până în cele mai îndepărtate colțuri ale județului și o administrație cu implicare susținută care să asigure cadrul sănătos de dezvoltare prin construirea de infrastructură adecvată, asigurarea resurselor necesare educației și crearea premiselor unei vieți sociale de calitate. Și apoi vom lăsa mâna invizibilă a lui Smith[7] să-și facă treaba.
Note: 
[1] Impacts of COVID-19 to Local Entrepreneurs’ Perception of Sustainability: A case study of the town of Gothem, Sweden, Kamolrungwarakul, Natwara – Uppsala University.
[2] Conform datelor Fundației Centrul pentru Educație Economică și Dezvoltare – https://ceed-global.org/romania/.
[3] Buletinul statistic lunar al județului Iași, 2021, Institutul Național de Statistică.
[4] https://ecoruris.rdrp.ro/.
[5] Community Development: Enhancing Local Entrepreneurs, Bambang Rudito – Bandung Institute of Technology.
[6] Breviarul Economic al Județului Iași, Ediția 2021 – Camera de Comerț și Industrie Iași.
[7] Teoria mâinii invizibile a lui Adam Smith (1723-1790 – Avuția națiunilor, cercetare asupra naturii și cauzelor ei) constituie baza credinței sale că intervenția statului pe scară largă și reglementarea economiei nu este nici necesară, nici benefică. Smith a prezentat noțiunea mâinii invizibile susținând că indivizii liberi care operează într-o economie liberă, luând decizii care sunt concentrate în primul rând pe interesul lor propriu, în mod logic, iau decizii de care beneficiază societatea în ansamblu, chiar dacă astfel de rezultate benefice nu au fost în intenția acelor acțiuni.