Campanie de strângere de hrană la Iași „De la depou la padoc – Să umplem cămara cățeilor!”
Este un eveniment dedicat strângerii de hrană, pături, consumabile și alte bunuri necesare pentru câinii aflați în grija Adăpostului Municipal de Câini Iași (Padocul Tomești).
„Tramvaiul Responsabilității” va străbate orașul sâmbătă, 5 aprilie, și va opri în șapte ronduri, unde voluntarii vor colecta donațiile oferite de cei care doresc să contribuie la bunăstarea animalelor fără stăpân. Ieșenii sunt invitați să doneze hrană pentru câini, pături, produse de igienă și alte bunuri necesare bunei îngrijiri a animalelor fără stăpân.
„Sunt Simona Mantescu și sunt reprezentantul Asociației Sfântul Mucernic Trifon și voluntarul adăpostului de căței al municipiului Iași aflat la Tomești. Mă aflu chiar între căței în adăpost. Este supraaglomerat” este apelul lansat de la Tomești. La rîndul ei, coordonatoarea padocului din Tomești, Anca Tărăboanță a explicat că ” din păcate, numărul lor depășește capacitatea de cazare. Este un lucru îngrijorător, aș putea să spun, în condițiile în care sunt încă căței pe stradă. Se aduc căței de pe stradă, sunt sesizări cu privire la faptul că ei sunt pe stradă. Sunt aproape 1.500 de cîini la padoc”. Sâmbătă 5 aprilie ișenii sunt așteptați să doneze hrană pentru căței, pături, diverse bunuri și consumabile necesare traiului zilnic.
„Tramvaiul Responsabilității” vine în întâmpinarea ieșenilor. Va staționa în șapte ronduri din oraș. În Târgu Cucu, punctul de plecare, ieșenii au la dispoziție 30 de minute pentru a veni cu donații. În celelalte șase stații, 15 minute.
De ce campania „De la depou la padoc – Să umplem cămara cățeilor!”
Simona Măntescu, voluntar la padocul de la Tomești și reprezentantă a Asociației Sfântul Mucenic Trifon explică: “Să știți că din mai multe puncte de vedere. O dată pentru că „Tramvaiul Responsabilității” trebuie să se adreseze oamenilor și cu dublu sens. O dată ajută căței, o dată încearcă să îi facă pe oameni să devină mai responsabili. Cățeii noștri ai tuturor, cățeii nimănui și ai tuturor sunt în număr foarte mare. Din păcate, numărul lor crește pentru că oamenii nu sunt responsabili, nu sterilizează, nici nu adoptă și atunci se îngroașă numărul cățeilor din adăpost. Și pentru asta, este nevoie ca noi să suplimentăm hrana care este oferită de către primărie, prin Salubris, prin societatea care gestionează adăpostul. Și noi ajutăm cu mâncare, suplimentăm cu medicamente, cu hrana umedă pentru bătrâni, pentru bolnavii, pentru toți cei care au nevoie de altceva decât granulele oferite de către primărie”.
Ediția cu numărul 1 din campanie a fost un succes. Simona Măntescu, voluntar la padocul de la Tomești, spune că succesul a fost unul neașteptat iar ieșenii au cerut și ediția cu numărul 2. „S-au bucurat de această oportunitate de a aduce ceva hrană dar cumva mai aproape de casa lor. Mulți nu pot sau nu își permite să ajungă până în adăpost, dar doresc să dăruiască. Ne-au cerut aproape toți cei cu care au venit să mai revenim și uitați că revenim. Este ziua animaluțelor fără stăpâni, dar n-am putut chiar de ziua lor pentru că e vinerea și vinerea este lumea la muncă. De aceea noi ne bucurăm și sperăm ca oamenii să vină de data asta într-un număr și mai mare. Să putem să strângem și mai multă mâncărică”.
Simona Măntescu, reprezentantă Asociația Sfântul Mucenic Trifon, spune că nesterilizarea câinilor este cea mai mare problemă: “Provocările? Nesterilizarea este o provocare care decurge de la neamendarea celor care ar trebui să fie fost într-o legalitate cu câinii din curțile lor. Nu sunt microcipați, sunt nesterilizați, fac pui și apoi oamenii aruncă puii în stradă. Degeaba sunt campanii gratuite de sterilizare oferite de Primăria Iași. Pe deasupra, abandonul este într-adevăr o provocare urâtă. Cățelul de care s-au folosit o viață întreagă..la finalul vieții preferă să vină să-l lepede aici în adăpost. E foarte, e trist, este ca și când ne aruncăm bunicii, ca și când ne aruncăm rudele bolnave. Alții adoptă astăzi și peste o lună sau un an, vin înapoi cu cățelul…. că pleacă în străinătate, că a murit mămica, că a murit bunica, că nu mai are cine să îi dea de mâncare. Nu mai au cum să-l țină”.