audio INTERVIU cu scriitoarea Doina Ruști: „Încet-încet, am intrat în această lume parfumată, în care grecismele, elementele lumii balcanice și mentalități străvechi, arhaice, se întâlnesc într-un mod lejer și foarte plăcut”
Scriitoarea Doina Ruști a avut mai multe evenimente la Iași, prilejuite de apariția recentă a volumului „Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot”. Doina Ruști este invitată la Zilele Convorbirilor literare, ediția XXVI, unul dintre cele mai prestigioase evenimente ieșene, derulat în perioada 13-14 mai.
Doina Ruști a scris romane cu miză socială puternică, apreciate de critica literară, traduse și premiate, între care cele mai cunoscute sunt Fantoma din moară (2008), Lizoanca (2009), Zogru (2006), dar și trilogia fanariotă, compusă din Homeric (2019), Mâța Vinerii (2017) și Manuscrisul fanariot (2015). Cel mai recent roman al său este Paturi oculte (2020), urmat de un volum de povestiri: Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot (2022).
Violeta Cincu: Scriitoarea Doina Ruști la Iași. „Ciudățenii amoroase în Bucureștiul fanariot” e ultimul roman marca Doina Ruști. Așadar, care e calendarul evenimentelor? Suntem vineri, 13 mai.
„Am avut câteva evenimente importante la Iași, sunt de două zile deja. Miercuri seară aproape că am dansat pe acoperișul orașului, în sensul că am avut o lansare foarte frumoasă, cu multă lume tânără pe terasa de la Cărturești la Palas. Era o discuție liberă, era soare, mi-a plăcut mult ziua respectivă. Am lansat Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot, o carte care, într-un fel, completează trilogia fanariotă. Vorbim despre pasiuni nebune, despre pasiuni nebune, lucruri mai puțin cunoscute, despre papucei și parfumuri rare, despre șalvari frumoși.”
Violeta Cincu: Mai citește tânăra generație? Ce întrebări v-au adresat?
„Vai, au fost atât de multe întrebări. Multe erau legate de carte, punctual, unii citiseră deja cărțile anterioare. S-a întâmplat că s-a reeditat recent și Manuscrisul fanariot și o parte din discuții s-a axat pe atmosfera de acolo, pe modul în care este scrisă cartea și mai cu seamă pe harta pe care o conține manuscrisul fanariot, iar din Ciudățenii am vorbit, bineînțeles, despre copertă, eu presupunând că personajul este chiar din Iași pentru că pictorul locuia pe vremea aia la Iași. Printre multele picturi cu fanarioți, zic eu că sunt unele care întruchipează personaje din dulcele târg.”
Violeta Cincu: Astăzi, de la ora 11, v-ați întâlnit cu elevii de la Colegiul de Artă și participați și la Zilele Convorbirilor literare. Ce așteptări aveți de la ziua de astăzi?
„Mai întâi trebuie să spun că un lucru important s-a mai întâmplat ieri, joi, 12 mai. Am fost la Universitatea din Iași, la Facultatea de Litere, unde eu am terminat, și m-am întâlnit cu o parte din studenții de la masteratul condus de profesorul Emanuela Ilie. Am vorbit despre operele mele într-un curs masteral care mi-a amintit de anii studenției și a fost foarte interesant. În dimineața aceasta, vineri, 13 mai, o zi cu semnificații, am fost la Liceul Octav Băncilă de la ora 9 dimineața la o întâlnire cu câțiva profesori, cu Mihaela Chiribău, profesor de română la această școală și, bineînțeles, cu o surpriză pe care mi-au pregătit-o elevii de la liceul de arte.”
Violeta Cincu: De ce ați ales ca tematică perioada fanariotă? Puteați alege orice perioadă. Ce v-a fascinat?
„M-a fascinat, în primul rând, faptul că nu erau multe despre care să se știe la ora aia când am început eu să scriu despre fanarioți și nu exista nimeni specializat pe perioada respectivă, dar și pentru că ne-am intoxicat în școală cu secolul al XVII-lea, epoca brâncovenească și am vrut să ies din epoca convențională și, încet-încet, am intrat în această lume parfumată, în care grecismele, elementele lumii balcanice și mentalități străvechi, arhaice, se întâlnesc într-un mod lejer și foarte plăcut.”
Violeta Cincu: Ce regăsiți din perioada fanariotă în zilele noastre, pentru că Doina Ruști e un foarte fin observator al realității, un prinzător, cum spune Cristian Tudor Popescu?
„Sigur că sunt multe lucruri pe care, dacă le asociem cu modul în care s-au comportat mulți dintre fanarioți, imediat ne gândim la diversele plocoane, la lanțul slăbiciunilor, că ar fi slăbiciuni fanariote, dar să știți că nu este așa. Fanarioții au venit cu școli, cu șosele, cu primul orfelinat, au adus o mulțime de lucruri care s-au așezat la baza civilizației noastre, a României moderne. Când mă gândesc astăzi la fanarioți mă gândesc la o lume în formare. Secolul XVIII este unul al enciclopediei franceze, deci a dorinței unanime de a cunoaște multe cu efort puțin și exact ăsta este dezideratul lumii în care trăim astăzi. Nu vrem toți asta, să știm multe? Am intrat într-o viteză nebună și mi se pare legătura cea mai importantă. Dacă ne gândim la politică, la faptul că există corupție sau la alte aspecte dureroare, ele nu sunt doar moștenire fanariotă, se află aici de la întemeierea țării.”
Violeta Cincu: Cum vreți să rămână cititorul după ce încheie „Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot”?
„Desigur, îndrăgostit. Îndrăgostit de lumea aia, de temele pe care le-am tratat, de literatura care are ca temă și ca fundal trecutul, dar, și mai mult decât atât, dezvălui acum un secret, mi-aș dori să remarce faptul că fiecare povestire este scrisă în alt registru narativ, o altă schemă narativă în așa fel încât 47 de povestiri sunt modelele mele narative.”